Cum am fi putut trăi astăzi dacă nu s-ar fi prăbușit comunismul?

Este clar că trecutul socialist rămâne doar o banală amintire, însă cu toate acestea pot fi evidențiate anumite aspecte legate de diferențele de nivel de trai din cele două sisteme: sistemul comunist și sistemul capitalist.

Acest articol va fi aspru criticat de democrații liberali, însă nu acest lucru este important, rămânem la premiza că “mai devreme sau mai târziu, sistemul socialist român s-ar fi prăbușit oricum…”

Să ne întoarcem în trecutul blamat de mass-media și de elitele ideologiei democratice. Deci, în urma revoluției din 1989, România s-a îndreptat către capitalismul occidental, către Uniunea Europeană. În general, românii au privit comunismul prin socialism cu ochi buni, și chiar și în zilele noastre există oameni care îl regretă.

După un sfert de secol privim spre trecut gândindu-ne că socialismul adoptat de PCR-ul reprezentat prin Nicolae Ceaușescu ar fi putut supraviețui din moment ce economia și industria țări a cunoscut o creștere fulminantă până în anul 1989. Nu toate erau perfecte la acea vreme, dar cu toate acestea trebuie să-i recunoaște și părțile bune.

Revenind la prezent, putem spune cu încredere că producția și agricultura României ar fi fost la un nivel mult mai înalt decât acum, ținând cont că suntem o țară preponderent agricolă (61,8% din suprafața totală a țării este agricolă), conform datelor din anii ’89 Economia ar fi de două ori mai mare decât cea actuală.

Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, acum 25,3% din populație trăiește sub pragul sărăciei. În valori absolute, numărul săracilor corespunzător acestei rate este de 5,006 milioane persoane. Peste unul din patru locuitori ai României trăiesc într-o gospodărie ale cărei venituri sunt mai mici decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent. Cei drept, elita, se bucură de o treime din venitul țării. Această inegalitate socială este costul capitalismului, înlocuitorul socialismului.

Problema actuală o reprezintă inechitatea uriașă, între bogați și săraci, care crește de la un an la altul. În procesul de reformă liberală, în România costul locuințelor, al impozitelor și al serviciilor comunale a crescut extrem de mult. Nu se mai dau apartamente gratuite tinerilor, iar puterea de cumpărare a unei locuințe în rândul românilor obișnuiți este practic imposibilă fără a contacta un credit ipotecar, practic prețul locuințelor a crescut de două și chiar de trei ori în condițiile în care veniturile nu au crescut prea mult în raport cu inflația. Bancherii se îmbogățesc, săracii devin mai săraci.

Producția României este direct conectată la companiile străine, iar aparatura casnică, materia primă din alimente este de o calitate mult mai slabă, fiind obținută din cereale pentru hrana animalelor, iar cele mai multe dintre produsele finite sunt importate din țările din Europa de Vest. La baza acestor probleme se regăsește modul prin care companiile multinaționale obțin profit.

Socialismul a realizat industrializarea țării prin construirea de fabrici, uzine (uzinele “Dacia” de la Colibași), combinate, construirea de hidrocentrale, construirea de nave maritime și fluviale în șantiere proprii, ceea ce a dus la o dezvoltare semnificativa a flotei comerciale și de pescuit, agricultura a cunoscut o dezvoltare fără precedent prin exploatarea mecanizata a unor suprafețe mari de teren, s-a dezvoltat zootehnia prin construirea de ferme și crescătorii. Au fost achiziționate avioane, turbine hidraulice. Știința făcea mari progrese, sistemul de căi ferate se dezvolta!

Mulți analiști sunt de acord că prăbușirea sistemului comunist în România a însemnat o pierdere economică uriașă, și mai mult decât atât, astăzi 80% din populația țării ar trăi de două ori mai bine.

Cu toate acestea, nu trebuie uitate nici dezavantajele socialiste: criza anilor 80, datorată în principal stopării importurilor și unei politici de exporturi exagerată, raționalizarea a tot ce înseamnă energie (curent, gaze, căldură, apa calda), lipsa libertății de mișcare, emigrarea, și multe altele.