Conform rapoartelor ONG-urilor de mediu și ale Romsilvei, în România se taie peste 3 hectare de pădure la fiecare oră. Pentru că ritmul în care se taie pădurile este unul amețitor, din anul 2000 încoace suprafața împădurită a țării a scăzut cu aproximativ 50%.
“Defrișarea pădurilor creșterea numărului de țânțari care transportă bolile”
Având în vedere faptul că pădurile sunt un habitat pentru cei mai mulți dintre țânțari, în urma defrișărilor, diferitele specii de țânțari care transportă viruși patogeni migrează către zonele locuite de oameni. Iar acest fenomen face ca numărul țânțarilor să crească cu aproximativ 52,9%. De asemenea, în România, cu precădere în zonele cu vegetație (păduri), se găsesc 56 specii de țânțari. Dintre acești țânțari, cel puțin 3 specii sunt purtători de viruși care pot dăuna sănătății umane.
Reamintim faptul că țânțarii sunt unul dintre cele mai mortale animale din lume, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, cauzează mai mult de 17% din bolile infecțioase la om.
Malaria, una dintre cele mai mortale boli transmise de țânțari, au fost responsabili de 438.000 de decese în 2015. Boli, cum ar fi malarie și filarioză limfatică, sunt transmise de țânțarii: Anopheles, care se găsesc în zonele împădurite de pe teritoriul românesc.
Pe de altă parte, bolile precum chikununya, dengue, Febra din Valea Riftului (RVF), febra galbenă și virusul Zika sunt transmise oamenilor de către țânțarii Aedes albopictus sau “Asiatic Tiger”, prezenți și în România.
Defrișarea excesivă este cauzată de diverși factori, cum ar fi: exploatarea forestieră, exploatarea forestieră ilegală, tăiere pădurilor în scopuri imobiliare, reîntinerirea și degradarea datorată fenomenelor climatice.
