Durerile Sub Braț (Axilă): Cauze, Diagnostic, Tratamente și Prevenție

Durerea sub braț, cunoscută și sub denumirea de durere axilară, este o senzație neplăcută care poate varia de la o ușoară jenă la o durere intensă, pulsantă sau ascuțită. Este o problemă frecventă, care aduce adesea pacienții la medic, generând îngrijorare din cauza proximității cu structuri vitale și a asocierii, în mentalul colectiv, cu afecțiuni grave precum cancerul mamar sau limfomul.

Regiunea axilară este o zonă anatomică extrem de complexă, un veritabil “nod de tranzit” care găzduiește o multitudine de structuri esențiale:

• Muschi: Pectorali, latissimus dorsi, serratus anterior, subscapularis, etc.
• Nervi: Plexul brahial (responsabil pentru inervarea brațului și mâinii), nervul intercostobrahial.
• Vase de sânge: Arterele și venele axilare, care vascularizează brațul și trunchiul superior.
• Ganglioni limfatici: Un grup numeros și strategic de ganglioni limfatici, esențiali în sistemul imunitar și ca stație de drenaj limfatic pentru sân, braț și peretele toracic.
• Țesut adipos și conjunctiv.
• Pielea și glandele sudoripare/sebacee.

Datorită acestei complexități anatomice, cauzele durerii axilare sunt extraordinar de diverse, variind de la condiții benigne, cum ar fi iritațiile cutanate sau întinderile musculare, până la afecțiuni potențial grave, care necesită intervenție medicală urgentă. Înțelegerea profundă a acestor cauze este crucială atât pentru medici, în vederea unui diagnostic corect, cât și pentru pacienți, pentru a ști când să solicite asistență medicală.

Acest articol își propune să exploreze în detaliu multitudinea de cauze ale durerii sub braț, clasificându-le pe categorii, descriind simptomele asociate și subliniind importanța unei evaluări medicale complete.

Cauze Dermatologice și ale Țesuturilor Moi Superficiale

Acestea sunt adesea cele mai comune și, de obicei, cele mai benigne cauze ale durerii axilare, afectând pielea, foliculii piloși sau glandele din zona respectivă.

1. Iritații Cutanae și Dermatite

Pielea din axilă este sensibilă, umedă și supusă frecării constante, ceea ce o predispune la iritații.

• Dermatita de contact: Apare ca o reacție alergică sau iritativă la deodorante, antiperspirante, săpunuri, loțiuni, detergenți de rufe sau țesături. Simptomele includ roșeață, mâncărime intensă, descuamare, vezicule mici și, ocazional, durere sau senzație de arsură.
• Dermatita de iritație: Poate fi cauzată de frecarea pielii (intertrigo), umiditate excesivă, transpirație abundentă (hiperhidroză) sau igienă precară.
• Dermatita seboreică: O afecțiune cronică a pielii care poate afecta zonele bogate în glande sebacee, ducând la piele roșie, solzoasă și mâncărime, uneori dureroasă.

2. Folliculita, Furunculele și Carbunculii

Acestea sunt infecții bacteriene ale foliculilor piloși sau ale glandelor sebacee.

• Folliculita: Inflamația și infecția unuia sau mai multor foliculi piloși, adesea cauzate de bacterii (cel mai frecvent Staphylococcus aureus), bărbierit sau smulgerea părului. Se manifestă prin mici umflături roșii, sensibile, asemănătoare unor coșuri, care pot fi dureroase.
• Furunculele (popular “buboane” sau “abcese”): Infecții mai profunde ale foliculilor piloși, care duc la formarea unor noduli roșii, calzi, dureroși și plini cu puroi. Pot fi extrem de dureroși și pot crește în dimensiune.
• Carbunculii: Mai multe furuncule grupate, interconectate sub piele, care formează o masă mare, dureroasă, cu multiple orificii de drenaj. Sunt mai severi și pot fi însoțiți de febră și stare generală de rău.

3. Hidradenita Supurativă (Acnee Inversă)

O afecțiune inflamatorie cronică a pielii care afectează glandele apocrine (glande sudoripare specializate) din axilă, zona inghinală, sub sâni și fese. Se caracterizează prin apariția repetată de noduli dureroși, abcese, chisturi și traiecte fistuloase care drenează puroi. Este o cauză semnificativă de durere cronică și disconfort în axilă, cu exacerbații și remisiuni. Lasă cicatrici inestetice.

4. Chisturi Sebacee sau Epidermoide

Acestea sunt colecții benigne de sebum sau celule cutanate moarte, încapsulate sub piele. De obicei, sunt nedureroase, dar pot deveni inflamate sau infectate, caz în care devin roșii, umflate și foarte dureroase la atingere.

5. Intertrigo și Infecții Fungice

Combinația de căldură, umiditate și frecare în axilă creează un mediu ideal pentru creșterea fungilor (ex: Candida albicans). Intertrigo este inflamația pielii cauzată de aceste condiții, adesea suprainfectată cu fungi, ducând la roșeață, mâncărime, descuamare și durere.

6. Leziuni Chirurgicale sau Traumatice

Cicatricea post-operatorie după o intervenție chirurgicală în axilă (ex: biopsie ganglionară, limfadenectomie) poate fi sursa durerii. Nervii pot fi lezați sau iritați în timpul intervenției chirurgicale, ducând la neuropatie post-chirurgicală. De asemenea, tăieturile, zgârieturile sau arsurile minore (ex: de la epilare cu ceară fierbinte) pot provoca durere.

Afecțiuni ale Nodulilor Limfatici

Ganglionii limfatici sunt o rețea de filtre și centre de procesare imunitară, prezente în tot corpul, inclusiv în axilă. Axila conține un grup important de ganglioni limfatici care drenează limfa de la nivelul sânului, brațului, trunchiului superior și peretelui toracic. Inflamația sau mărirea acestora (limfadenopatia) este o cauză frecventă de durere axilară.

1. Limfadenopatia Inflamatorie (Reactivă)

Aceasta este cea mai frecventă cauză de umflare și durere a ganglionilor limfatici. Apare atunci când ganglionii reacționează la o infecție sau inflamație în zona de drenaj.

• Infecții bacteriene: Răni infectate la nivelul brațului, infecții dentare, celulită, furuncule sau orice infecție cutanată sau tisulară din apropiere poate face ca ganglionii axilari să devină măriți, dureroși și mobili.
• Infecții virale: Virusuri precum mononucleoza infecțioasă (Epstein-Barr), HIV, citomegalovirus, rujeola, rubeola sau chiar răceala comună și gripa pot provoca limfadenopatie generalizată sau localizată la nivel axilar.
• Boala zgârieturii de pisică: Cauzată de bacteria Bartonella henselae, transmisă prin zgârietura sau mușcătura unei pisici. Provoacă mărirea și durerea ganglionilor limfatici regionali, inclusiv axilari, adesea însoțită de o leziune cutanată la locul inoculării.
• Vaccinări: Unele vaccinuri, în special cele recente, pot provoca o reacție inflamatorie tranzitorie a ganglionilor limfatici regionali (ex: vaccinul COVID-19, vaccinul antigripal), care poate fi dureroasă.
• Afecțiuni autoimune: Lupus eritematos sistemic (LES), artrita reumatoidă sau sarcoidoza pot provoca limfadenopatie.

2. Limfadenopatia Malignă (Cancerul)

Aceasta este, probabil, cea mai mare îngrijorare pentru majoritatea pacienților și necesită o evaluare imediată.

• Cancerul de sân: Ganglionii limfatici axilari sunt prima stație de metastază pentru majoritatea cancerelor de sân. Un ganglion limfatic mărit, fix, nedureros inițial, dar care poate deveni dureros pe măsură ce crește și apasă pe structurile învecinate, este un semn de alarmă. Este crucială evaluarea unui astfel de nodul, mai ales dacă este însoțit de alte simptome mamare (nodul la sân, modificări ale pielii sânului, scurgere mamelonară).
• Lymfom: Un tip de cancer care își are originea în celulele sistemului limfatic. Poate afecta ganglionii limfatici din orice parte a corpului, inclusiv axila. Ganglionii limfatici limfomatoși sunt adesea nedureroși, elastici sau fermi, dar pot deveni dureroși dacă cresc rapid sau apasă pe nervi. Alte simptome pot include febră, transpirații nocturne, scădere inexplicabilă în greutate (simptome B).
• Leucemie: Anumite tipuri de leucemie pot cauza mărirea ganglionilor limfatici.
• Melanom: Cancerele de piele agresive, în special melanomul pe braț sau trunchiul superior, pot metastaza la ganglionii limfatici axilari.
• Alte cancere metastatice: Orice cancer din corpul superior (plămân, cap și gât, tiroidă) poate metastaza la ganglionii limfatici axilari, deși acest lucru este mai puțin comun.

Diferențierea între limfadenopatia benignă și cea malignă:

• Benign: De obicei moale, mobilă, dureroasă la atingere, crește și scade în dimensiune în funcție de evoluția infecției.
• Malignă: Adesea fermă, cauciucată, fixată de țesuturile înconjurătoare, nedureroasă inițial (dar poate deveni dureroasă), crește progresiv și nu scade în dimensiune.

Cauze Musculo-Scheletice

Structurile musculare și osoase din jurul axilei pot fi sursa durerii, adesea prin leziuni, suprasolicitare sau inflamație.

1. Leziuni Musculare și Tendoane

• Întinderi musculare: Mușchii pectorali (care se inseră pe humerus și torace), latissimus dorsi (care se întinde de la spate la braț) sau serratus anterior (situat pe partea laterală a toracelui, sub braț) pot fi întinși sau lezați în timpul activităților fizice intense, ridicării de greutăți, sau mișcărilor repetitive ale brațului. Durerea este adesea ascuțită la mișcare și ameliorată în repaus.
• Tendinita: Inflamația tendoanelor mușchilor care trec prin axilă sau se inseră în jurul umărului (ex: tendinita bicipitală, tendinita coafei rotatorilor) poate iradia durere în axilă. Durerea este adesea agravată de mișcarea brațului.

2. Sindromul de Ieșire Toracică (Thoracic Outlet Syndrome – TOS)

O afecțiune în care vasele de sânge și/sau nervii sunt comprimați în spațiul îngust dintre claviculă și prima coastă (ieșirea toracică). Poate provoca durere, amorțeală, furnicături și slăbiciune în umăr, braț și mână, dar durerea poate iradia și în axilă. Cauzele pot fi anatomice (coastă cervicală, anomalii musculare), traumatice sau posturale.

3. Fibromialgia

O afecțiune cronică caracterizată prin durere musculo-scheletică difuză, oboseală, tulburări de somn și puncte sensibile (tender points) la presiune. Axila poate fi unul dintre aceste puncte sensibile, iar pacienții pot experimenta durere difuză în această zonă, adesea însoțită de o senzație de arsură sau înțepătură.

4. Probleme ale Articulației Umărului

Deși durerea este centrată pe umăr, unele afecțiuni ale umărului pot provoca durere iradiantă în axilă.

• Bursita: Inflamația bursei (saculeți plini cu lichid care amortizează articulațiile) din jurul umărului poate iradia în axilă.
• Artrita: Artrita (osteoartrita sau artrita reumatoidă) a articulației umărului poate provoca durere care iradiază în jos, spre axilă.

Afecțiuni Neurologice

Nervii care traversează axila sunt numeroși și pot fi sursa unei dureri severe dacă sunt lezați, comprimați sau inflamați.

1. Neuropatia Intercostobrahială

Nervul intercostobrahial este un nerv senzitiv care inervează pielea axilei și partea medială a brațului. Poate fi iritat sau lezat în timpul unor proceduri chirurgicale (ex: mastectomie, limfadenectomie axilară), provocând durere cronică, înțepături, arsură sau amorțeală în axilă și pe partea superioară a brațului. Aceasta este o cauză frecventă a durerii post-mastectomie.

2. Plexopatia Brahială

Plexul brahial este o rețea complexă de nervi care își are originea în măduva spinării cervicale și inervează întregul membru superior. Leziunile sau inflamațiile plexului brahial (cauzate de traumatisme, tumori, radioterapie, inflamație autoimună sau infecții) pot provoca durere intensă în umăr, braț, mână și, implicit, în axilă, adesea însoțită de amorțeală, furnicături și slăbiciune musculară.

3. Herpes Zoster (Zona Zoster)

Cauzată de reactivarea virusului varicelo-zosterian (același virus care provoacă varicela), herpes zoster afectează un singur dermatome (zona de piele inervată de un singur nerv spinal). Dacă nervul afectat este un nerv toracic superior sau cervical care inervează axila, pot apărea dureri intense, de arsură, furnicături, hipersensibilitate și mâncărime în axilă cu câteva zile înainte de apariția erupției cutanate caracteristice (vezicule pline cu lichid pe o bază roșie).

4. Neuropatie Diabetică

Diabetul controlat deficitar poate duce la afectarea nervilor (neuropatie), care poate provoca durere, amorțeală și furnicături în diverse părți ale corpului, inclusiv uneori în zona axilară sau braț.

Afecțiuni Mamare

Deoarece țesutul mamar se extinde până în axilă (coada lui Spence), afecțiunile sânului pot fi o cauză importantă a durerii axilare.

1. Durere Mamară Ciclice și Neciclice (Mastalgie)

• Mastalgia ciclică: Este legată de fluctuațiile hormonale din ciclul menstrual și este o cauză comună de durere mamară, care poate iradia în axilă. Durerea este adesea bilaterală, se agravează înainte de menstruație și este descrisă ca o senzație de greutate, sensibilitate sau nodularitate.
• Mastalgia neciclică: Nu este legată de ciclul menstrual și poate fi cauzată de chisturi mamare, fibroadenoame, traumatisme, infecții sau alte afecțiuni mamare. Durerea este adesea unilaterală și localizată.

2. Chisturi Mamare

Chisturile sunt saci plini cu lichid în interiorul sânului. De obicei, sunt benigne și nedureroase, dar pot deveni dureroase și sensibile la atingere, mai ales dacă sunt mari sau se inflamează, iar durerea poate iradia în axilă.

3. Fibroadenoame

Tumori benigne, solide, ale sânului, formate din țesut glandular și conjunctiv. De obicei, sunt ferme, netede și mobile sub piele și nedureroase. Rar, pot provoca durere dacă cresc rapid și apasă pe țesuturile înconjurătoare.

4. Mastita

O infecție a țesutului mamar, cel mai frecvent întâlnită la femeile care alăptează (mastita de lactație), dar poate apărea și la cele care nu alăptează (mastita periductală). Se manifestă prin durere intensă la nivelul sânului și, adesea, în coada axilară, roșeață, umflătură, căldură locală, febră și stare generală de rău.

5. Abces Mamare

O colecție de puroi în sân, adesea o complicație a mastitei. Este extrem de dureroasă și necesită drenaj medical. Durerea este localizată, pulsantă și poate iradia puternic în axilă.

6. Cancerul de Sân

Deși durerea este un simptom mai puțin obișnuit al cancerului de sân (majoritatea nodulilor canceroși sunt nedureroși), un anumit procent de cazuri se pot prezenta cu durere. Durerea poate fi cauzată de o tumoare care crește rapid, exercită presiune pe nervi sau țesuturi învecinate, sau de invazia ganglionilor limfatici axilari. Tipuri agresive, cum ar fi cancerul de sân inflamator, pot provoca roșeață, umflătură, căldură și durere generalizată a sânului și a axilei. Orice durere persistentă sau orice nodul nou în axilă sau la sân necesită evaluare medicală.

Cauze Vasculare

Deși mai rare, afecțiunile vaselor de sânge din axilă pot fi o cauză de durere și necesită atenție medicală.

1. Tromboza Venoasă Axilară sau Subclaviculară (Sindromul Paget-Schroetter)

Acest tip de tromboză venoasă profundă (TVP) apare la nivelul venelor brațului și umărului, adesea la persoanele tinere, active, care efectuează mișcări repetitive ale brațului deasupra capului (ex: sportivi). Se manifestă prin durere bruscă la nivelul umărului și axilei, umflarea brațului, senzație de greutate și o culoare albăstruie a pielii. Este o urgență medicală.

2. Arteriopatia Axilară (Rară)

Afecțiuni ale arterelor, cum ar fi anevrismele sau disecțiile arterei axilare, sunt extrem de rare, dar pot provoca durere severă și necesită intervenție medicală urgentă.

Infecții Specifice și Boli Sistemice

Pe lângă infecțiile și afecțiunile deja menționate, există și alte condiții care pot provoca durere axilară.

1. Tuberculoză (TB)

Deși mai puțin comună în țările dezvoltate, tuberculoza ganglionară (scrofuloză) poate afecta ganglionii limfatici axilari, provocând mărirea cronică, durere și, uneori, fistulizare (formarea unei deschideri la piele).

2. Leishmanioza

O boală parazitară transmisă prin mușcătura de flebotom, care poate provoca leziuni cutanate și, în unele forme, afectarea ganglionilor limfatici, inclusiv a celor axilari.

3. Boli Autoimune

Anumite boli autoimune, pe lângă limfadenopatia reactivă, pot provoca inflamație și durere directă a țesuturilor din axilă.

Cauze Mai Puțin Comune sau Atipice

1. Neuropatie de Strângere (Tight Bra Syndrome)

Deși denumirea nu este una medicală oficială, este o descriere a durerii sau disconfortului cauzat de sutienul prea strâns sau cu sârme metalice care presează nervii și vasele de sânge din axilă și de sub sân. Poate provoca durere, amorțeală sau furnicături. Ajustarea mărimii sau tipului de sutien poate rezolva problema.

2. Dureri Referite

Durerea resimțită în axilă poate proveni de la o problemă situată într-o altă parte a corpului.

• Probleme cardiace: Rar, angina pectorală sau atacul de cord pot provoca dureri iradiante în brațul stâng și, ocazional, până în axilă, însoțite de disconfort toracic, dificultăți de respirație, transpirații.
• Probleme ale coloanei cervicale: Radiculopatia cervicală (compresia nervilor la nivelul gâtului) poate provoca durere, amorțeală și furnicături care iradiază în jos, pe braț, până în axilă.

3. Cauze Psihogene

În cazuri rare, durerea axilară poate avea o componentă psihogenă, fiind influențată sau amplificată de stres, anxietate sau depresie, în absența unei cauze fizice evidente. Cu toate acestea, este important ca o cauză fizică să fie exclusă întotdeauna înainte de a lua în considerare o cauză psihogenă.

Diagnosticarea Durerii Sub Braț

Deoarece cauzele pot fi atât de diverse, diagnosticarea corectă necesită o evaluare medicală amănunțită.

1. Anamneza (Istoricul Medical)

Medicul va pune întrebări detaliate despre:

• Caracterul durerii: Unde este localizată exact, cum o descrieți (înțepătoare, pulsatilă, arzătoare, surdă), cât de intensă este.
• Debutul și evoluția: Când a început durerea, dacă a apărut brusc sau treptat, dacă s-a modificat intensitatea sau caracterul.
• Factori agravanți/amelioranți: Ce activități sau poziții agravează durerea? Ce o ameliorează (repaus, comprese, medicamente)?
• Simptome asociate: Febră, frisoane, oboseală, scădere în greutate, erupții cutanate, umflături vizibile, modificări ale pielii, secreții, modificări ale sânului.
• Istoricul medical: Afecțiuni cronice (diabet, boli autoimune), intervenții chirurgicale anterioare, medicamente utilizate, istoric familial de cancer.
• Stil de viață: Activitate fizică, produse de igienă personală folosite.

2. Examenul Fizic

Medicul va examina cu atenție zona axilară, dar și zonele adiacente:

• Inspecție: Se caută roșeață, umflături, erupții, leziuni cutanate, asimetrii.
• Palpare: Se palpează ganglionii limfatici pentru a evalua dimensiunea, consistența, sensibilitatea și mobilitatea. Se verifică prezența unor mase sau noduli în țesutul mamar sau subcutanat. Se evaluează sensibilitatea mușchilor și articulațiilor.
• Evaluarea mobilității: Se va verifica amplitudinea mișcărilor umărului și brațului.

3. Investigații Suplimentare

În funcție de rezultatele anamnezei și examenului fizic, medicul poate recomanda investigații suplimentare:

• Analize de Sânge:
  • Hemoleucogramă completă: Poate indica o infecție (număr crescut de leucocite) sau anemie.
  • Markeri inflamatori (VSH, Proteina C reactivă): Crescuți în cazul infecțiilor sau inflamațiilor.
  • Teste specifice: În funcție de suspiciune (ex. teste pentru boli autoimune, markeri tumorali – deși aceștia sunt folosiți mai mult pentru monitorizare decât pentru diagnostic inițial).
• Imagistică Medicală:
  • Ecografia axilară și mamară: Aceasta este adesea prima investigație imagistică, fiind neinvazivă și eficientă în vizualizarea structurilor moi, a ganglionilor limfatici, a chisturilor sau maselor mamare și a abceselor.
  • Mamografia: Recomandată în special pentru evaluarea țesutului mamar la femeile de peste o anumită vârstă sau în caz de suspiciune de cancer mamar.
  • RMN (Rezonanța Magnetică Nucleară): Oferă imagini detaliate ale țesuturilor moi, nervilor și vaselor de sânge, fiind utilă în cazuri complexe (plexopatii, tumori).
  • CT (Tomografie Computerizată): Poate oferi imagini detaliate ale structurilor osoase și poate fi utilă în evaluarea extinderii unor procese inflamatorii sau tumorale.
  • Radiografie toracică: Poate fi utilă pentru a evalua coastele sau plămânii.
• Biopsia: Dacă se detectează ganglioni limfatici suspect de măriți sau o masă/nodul, medicul poate preleva o probă de țesut (biopsie) pentru examinare microscopică. Aceasta este esențială pentru a diagnostica sau exclude cancerul.
• Culturi Microbiologice: Dacă există suspiciunea unei infecții bacteriene (ex. abces, hidradenită), se poate preleva o probă de puroi pentru cultură, pentru a identifica bacteria responsabilă și a determina cel mai eficient antibiotic.

Tratamente pentru Durerea Sub Braț

Tratamentul durerii axilare depinde în totalitate de cauza subiacentă.

1. Măsuri Generale și de Auto-Îngrijire

• Comprese Calde: Utile pentru a ameliora durerea și a reduce inflamația în cazul foliculitei, furunculilor, hidradenitei sau ganglionilor limfatici inflamați. Favorizează drenajul.
• Comprese Reci: Pot reduce durerea și umflătura în cazul întinderilor musculare sau inflamațiilor acute.
• Antiinflamatoare Nesteroidiene (AINS): Medicamente precum ibuprofenul sau naproxenul pot reduce durerea și inflamația.
• Repaus: Evitarea mișcărilor care agravează durerea, mai ales în cazul problemelor musculo-scheletice.
• Igiena Personală Riguroasă: Spălarea zonei cu săpun blând și apă, menținerea ei uscată.

2. Tratamente Specifice

• Pentru Infecții Bacteriene (Foliculită, Furuncule, Abcese, Mastită):
  • Antibiotice: Orale sau topice, în funcție de severitate și tipul de infecție.
  • Drenaj Chirurgical: Abcesele și furunculii mari necesită adesea incizie și drenaj pentru a elimina puroiul.
• Pentru Hidradenită Supurativă:
  • Igiena: Spălare regulată cu agenți antiseptici.
  • Antibiotice: Pe termen lung, antiinflamatoare, corticosteroizi.
  • Retinoizi orali, Imunosupresoare: În cazuri severe.
  • Intervenții Chirurgicale: Excizia leziunilor recurente sau a zonelor afectate cronic.
• Pentru Afecțiuni Musculo-Scheletice:
  • Fizioterapie și Kinetoterapie: Exerciții specifice pentru a întări mușchii, a îmbunătăți flexibilitatea și a corecta postura.
  • Relaxante Musculare: Pentru spasme musculare.
  • Infiltrații: Cu corticosteroizi sau anestezice locale în cazuri de bursită sau tendinită severă.
• Pentru Afecțiuni ale Sânului (Chisturi, Fibroadenoame):
  • Monitorizare: Multe chisturi și fibroadenoame nu necesită tratament și sunt doar monitorizate.
  • Aspirație: Chisturile mari și dureroase pot fi aspirate cu un ac fin.
  • Excizie Chirurgicală: În cazul fibroadenoamelor mari sau simptomatice.
• Pentru Durerea Neuropatică (Zona Zoster, Plexopatie):
  • Antivirale: Pentru zona zoster (administrate la debut).
  • Medicamente pentru Dureri Neuropate: Antidepresive triciclice, anticonvulsivante (gabapentină, pregabalină).
  • Fizioterapie: Pentru recuperarea funcției nervoase.
• Pentru Limfadenopatie (Ganglioni Umflați):
  • Tratarea cauzei subiacente (ex. antibiotice pentru infecții bacteriene, odihnă pentru infecții virale). Ganglionii se vor reduce odată cu rezolvarea problemei.
• Pentru Cancer:
  • Tratamentul este complex și personalizat, putând include chirurgie (lumpectomie, mastectomie, disecție ganglionară), chimioterapie, radioterapie, terapie hormonală, terapie țintită sau imunoterapie.

Prevenția Durerii Sub Braț

Deși nu toate cauzele pot fi prevenite, există măsuri care reduc semnificativ riscul apariției durerii axilare:

1. Igienă Personală Riguroasă:

   • Spălați zilnic zona axilară cu un săpun blând, fără parfumuri sau coloranți iritanți.
   • Asigurați-vă că zona este complet uscată după spălare, pentru a preveni dezvoltarea bacteriilor și fungilor (puteți folosi un prosop moale sau chiar un uscător de păr pe o setare rece).

2. Alegerea Corectă a Produselor de Igienă:

   • Folosiți deodorante sau antiperspirante hipoalergenice, fără alcool, parfum sau aluminiu în exces, mai ales dacă aveți pielea sensibilă.
   • Testați produsele noi pe o porțiune mică de piele înainte de utilizare extinsă.

3. Tehnici Corecte de Epilare:

   • Asigurați-vă că lama de ras este curată și ascuțită. Schimbați-o regulat.
   • Utilizați spumă sau gel de ras pentru a lubrifia pielea.
   • Radeți în direcția creșterii firului de păr pentru a reduce iritația și firele crescute sub piele.
   • Hidratați zona după ras.
   • Dacă sunteți predispus la foliculită sau fire crescute sub piele, luați în considerare alte metode de epilare (creme depilatoare, epilare cu ceară, epilare definitivă cu laser) și discutați cu un dermatolog.

4. Îmbrăcăminte Adecvată:

   • Purtați haine lejere, din materiale naturale (bumbac, in) care permit pielii să respire.
   • Evitați hainele strâmte, din materiale sintetice, care creează un mediu umed și favorizează fricțiunea.

5. Hidratarea și Îngrijirea Pielii:

   • Mențineți pielea hidratată pentru a preveni uscăciunea și crăpăturile care pot favoriza infecțiile.

6. Stil de Viață Sănătos:

   • O dietă echilibrată, bogată în fructe, legume și alimente antiinflamatorii, sprijină sistemul imunitar.
   • Exercițiile fizice regulate mențin sănătatea musculară și osoasă.
   • Menținerea unei greutăți corporale optime reduce fricțiunea și presiunea în zona axilară.

7. Auto-examinarea Regulată:

   • Efectuați auto-examinări lunare ale sânilor și axilei pentru a sesiza din timp orice modificare (noduli, umflături, secreții, modificări ale pielii).

8. Consultații Medicale Regulate:

   • Vizitele regulate la medic și screening-urile adecvate vârstei (ex. mamografii) sunt esențiale pentru detectarea precoce a unor afecțiuni grave.

Concluzie

Durerea sub braț este un simptom care nu ar trebui ignorat. Deși adesea are cauze benigne, cum ar fi iritațiile cutanate sau întinderile musculare, poate semnala și condiții medicale mai serioase, inclusiv infecții severe sau, în cazuri rare, cancer. Identificarea corectă a cauzei este esențială pentru un tratament eficient.

Nu încercați să vă autodiagnosticați sau să vă tratați singur, mai ales dacă durerea persistă, se agravează, este însoțită de febră, umflături semnificative, modificări ale pielii sau ale sânului. Consultați întotdeauna un medic pentru o evaluare profesională. Doar un specialist poate stabili un diagnostic precis și poate recomanda cel mai adecvat plan de tratament, contribuind la ameliorarea durerii și la prevenirea complicațiilor.