Vindecarea rănilor este un proces biologic complex și esențial pentru supraviețuirea organismului. Cu toate acestea, în contextul creșterii incidenței bolilor cronice precum diabetul, bolile vasculare periferice și obezitatea, precum și al îmbătrânirii populației, rănile cronice, ulcerele și plăgile traumatice complicate au devenit o problemă de sănătate publică majoră. Aceste afecțiuni nu doar afectează profund calitatea vieții pacienților – cauzând durere persistentă, dizabilitate, izolare socială și un risc crescut de infecții severe și amputații – dar generează și costuri medicale exorbitante pentru sistemele de sănătate la nivel mondial.
Managementul rănilor complexe necesită o abordare multidisciplinară, integrând chirurgie, dermatologie, diabetologie, nutriție și îngrijire de reabilitare. În ciuda progreselor semnificative în tehnicile de pansament moderne și în strategiile de debridare, există încă un decalaj considerabil în soluționarea cazurilor refractare, care nu răspund la terapiile convenționale. Această realitate a stimulat căutarea unor metode terapeutice inovatoare, capabile să accelereze procesul de vindecare, să reducă riscul de complicații și să îmbunătățească rezultatele pe termen lung.
În acest context, ozonoterapia, o formă de terapie medicală ce utilizează un amestec de oxigen și ozon (O2-O3), a câștigat o recunoaștere tot mai largă ca o modalitate adjuvantă puternică și eficientă în managementul rănilor. Deși conceptul de utilizare a ozonului în medicină datează de peste un secol, cercetările recente și progresele tehnologice au permis o înțelegere mai profundă a mecanismelor sale de acțiune și au consolidat protocoalele de utilizare, transformând-o dintr-o terapie marginală într-una bazată pe dovezi, cu un potențial vindecător remarcabil, în special în cazurile de răni dificile.
Acest articol își propune să exploreze în detaliu rolul ozonoterapiei în vindecarea rănilor, ulcerelor și plăgilor traumatice. Vom analiza proprietățile chimice și biologice ale ozonului medical, mecanismele complexe prin care influențează procesele de reparare tisulară, metodele de aplicare specifice pentru leziunile cutanate, dovezile clinice care susțin eficacitatea sa, precum și considerentele privind siguranța și contraindicațiile. Obiectivul este de a oferi o imagine completă și fundamentată științific asupra acestei terapii promițătoare, demonstrând cum ozonoterapia poate servi ca o punte esențială către vindecare pentru pacienții cu răni dificile.
Ozonul Medical – Ce Este și Cum Funcționează?
Ozonul (O3) este o moleculă triatomică de oxigen, un alotrop al oxigenului diatomic (O2) pe care îl respirăm. În natură, ozonul se găsește în straturile superioare ale atmosferei, unde formează stratul de ozon, esențial pentru protejarea Pământului de radiațiile ultraviolete nocive. La nivelul solului, ozonul este considerat un poluant. Cu toate acestea, în context medical, ozonul este generat pe loc, dintr-o sursă de oxigen medical pur, folosind un generator specializat care aplică o descărcare electrică controlată. Rezultatul este un amestec de oxigen și ozon în concentrații precise și terapeutice, esențiale pentru siguranța și eficacitatea tratamentului.
Proprietăți și Generare: Ozonul medical este un gaz incolor, cu un miros distinct, pătrunzător. Spre deosebire de ozonul atmosferic, care este toxic în concentrații mari, ozonul medical este utilizat în concentrații foarte scăzute și bine controlate, care sunt terapeutice și nu dăunătoare. Instabilitatea sa chimică – tendința de a se descompune rapid în oxigen – este o proprietate cheie, deoarece permite eliberarea oxigenului direct în țesuturi și generează specii reactive de oxigen (SRO) într-o manieră controlată. Aceste SRO sunt molecule semnalizatoare care inițiază o cascadă de reacții biochimice benefice.
Mecanisme de Acțiune în Vindecarea Rănilor:
Acțiunea terapeutică a ozonului medical este complexă și multifactorială, implicând o serie de procese biologice esențiale pentru regenerarea tisulară:
Acțiune Antimicrobiană Puternică: Ozonul este un puternic agent oxidant, capabil să distrugă o gamă largă de microorganisme, inclusiv bacterii (Gram-pozitive și Gram-negative), viruși, fungi și protozoare. Mecanismul său de acțiune implică oxidarea lipidelor și proteinelor de pe membrana celulară a agenților patogeni, ducând la liza celulară și la distrugerea acestora. Această proprietate este crucială în tratamentul rănilor infectate, inclusiv al celor cu biofilm bacterian, care sunt notorii pentru rezistența lor la antibioticele convenționale. Prin reducerea încărcăturii bacteriene, ozonul diminuează inflamația și permite proceselor naturale de vindecare să progreseze.
Modularea Răspunsului Inflamator: Inflamația este o fază esențială a vindecării rănilor, dar inflamația cronică poate întârzia semnificativ procesul. Ozonul medical are un efect bifazic asupra inflamației: la doze mici și controlate, el modulează eliberarea de citokine pro-inflamatorii (cum ar fi TNF-α și IL-6) și stimulează producția de citokine anti-inflamatorii (cum ar fi IL-10). Această echilibrare a răspunsului inflamator reduce edemul, durerea și distrugerea tisulară asociate cu inflamația cronică, creând un mediu mai favorabil vindecării.
Stimularea Circulației Sanguine și Oxigenării Tisulare: Unul dintre cele mai importante efecte ale ozonului este capacitatea sa de a îmbunătăți microcirculația și aportul de oxigen la nivelul țesuturilor ischemice. Ozonul reacționează cu acizii grași nesaturați din membranele celulare, formând ozonide și peroxizi, care la rândul lor eliberează oxigen în țesuturi. De asemenea, crește flexibilitatea eritrocitelor (globulelor roșii), permițându-le să treacă mai ușor prin capilarele înguste și să transporte oxigenul mai eficient. Această îmbunătățire a oxigenării este vitală pentru activitatea metabolică a celulelor implicate în vindecare, cum ar fi fibroblaștii și celulele endoteliale.
Activarea Sistemului Antioxidant Endogen: Deși ozonul este un oxidant puternic, paradoxal, la doze terapeutice, el acționează ca un pro-oxidant ușor, “antrenând” și întărind sistemele antioxidante naturale ale organismului. Prin generarea controlată de specii reactive de oxigen (SRO), ozonul declanșează activarea factorilor de transcripție (cum ar fi Nrf2), care reglează expresia enzimelor antioxidante endogene, precum superoxid dismutaza (SOD), glutation peroxidaza (GPx) și catalaza. Această adaptare oxidativă protejează celulele de stresul oxidativ excesiv care apare în rănile cronice și contribuie la menținerea unui echilibru redox sănătos, esențial pentru vindecare.
Stimularea Regenerării Tisulare și Angiogenezei: Ozonul promovează proliferarea fibroblastelor și producția de colagen, componente esențiale ale matricei extracelulare și ale țesutului de granulație. De asemenea, stimulează eliberarea de factori de creștere (cum ar fi VEGF – factorul de creștere endotelial vascular), care sunt cruciali pentru angiogeneză – formarea de noi vase de sânge. O bună vascularizație este indispensabilă pentru aportul de nutrienți și oxigen la nivelul plăgii și pentru îndepărtarea deșeurilor metabolice, facilitând astfel reepitelizarea și închiderea rănii.
Efect Analgezic: Prin reducerea inflamației și a edemului local, precum și prin îmbunătățirea oxigenării țesuturilor ischemice (care adesea cauzează durere), ozonoterapia poate contribui semnificativ la ameliorarea durerii asociate cu rănile cronice.
În concluzie, ozonul medical acționează printr-o rețea complexă de mecanisme, abordând simultan mai multe aspecte patofiziologice ale rănilor cronice: infecția, inflamația, ischemia, stresul oxidativ și defectele de regenerare tisulară. Această abordare multifuncțională explică eficacitatea sa în cazuri unde terapiile convenționale eșuează.
Rănile Cronice și Complexe – O Provocare Medicală Amplă
Înainte de a detalia aplicațiile specifice ale ozonoterapiei, este important să înțelegem complexitatea și impactul rănilor care fac obiectul acestui tratament. O rană cronică este definită ca o plagă care nu reușește să progreseze printr-un proces normal și ordonat de vindecare, în etapele previzibile de reparare, sau care nu se vindecă în decurs de 4-6 săptămâni. Acestea includ o varietate de leziuni, fiecare cu particularități patofiziologice:
Ulcerele Diabetice: Sunt una dintre cele mai grave complicații ale diabetului zaharat, rezultând din neuropatie (pierderea senzației), arteriopatie (vasoconstricție și ischemie) și infecție. Ele afectează cel mai frecvent picioarele și pot duce la amputații. Pacienții cu neuropatie pot să nu simtă durerea asociată cu leziunea, ceea ce duce la întârzierea diagnosticului și a tratamentului.
Ulcerele Varicoase (Venose): Cauzate de insuficiența venoasă cronică, care duce la stază sanguină, hipertensiune venoasă și leziuni tisulare, de obicei la nivelul membrelor inferioare. Sunt adesea dureroase, exsudative și predispuse la infecții.
Ulcerele de Presiune (Escare): Apar la pacienți imobilizați (paraplegici, vârstnici, comatoși) ca urmare a presiunii prelungite asupra țesuturilor moi, comprimând vasele de sânge și ducând la ischemie și necroză. Locurile frecvente includ sacrumul, călcâiele, trohantere.
Ulcerele Arteriale: Rezultatul unei circulații arteriale deficitare (boală arterială periferică), care nu permite suficient sânge bogat în oxigen și nutrienți să ajungă la țesuturi. Sunt extrem de dureroase, adesea localizate la nivelul degetelor de la picioare sau al feței laterale a piciorului, și au un risc ridicat de necroză și amputație.
Arsurile: În funcție de gradul și întinderea lor, arsurile pot distruge straturi extinse de piele și țesuturi subiacente, lăsând zone mari deschise, predispuse la infecții și la cicatrizare vicioasă.
Plăgile Post-Chirurgicale Infectate: După intervenții chirurgicale, anumite plăgi pot dezvolta infecții, întârziind vindecarea și necesitând adesea reintervenții sau tratament prelungit.
Leziuni Traumatice Complexe: Răni rezultate din accidente, cu distrucții tisulare extinse, contaminare și adesea cu pierdere de substanță, care necesită un proces de vindecare îndelungat și adesea complicații.
Provocările în Vindecarea acestor Răni:
- Infecția și Biofilmul: Prezența bacteriilor, în special în formă de biofilm (comunități de microorganisme încorporate într-o matrice polimerică, protejate de sistemul imunitar și antibiotice), este cel mai mare impediment în vindecarea rănilor cronice.
- Ischemia și Hipoxia: Aportul insuficient de oxigen și nutrienți la nivelul plăgii încetinește metabolismul celular și compromite funcția fibroblastelor și macrofagelor.
- Inflamația Cronică: Un răspuns inflamator prelungit, dominat de citokine pro-inflamatorii, împiedică tranziția la faza proliferativă a vindecării.
- Stresul Oxidativ: Un dezechilibru între producția de SRO și capacitatea sistemului antioxidant de a le neutraliza duce la leziuni celulare și tisulare.
- Defecte în Formarea Țesutului de Granulație: Proliferarea inadecvată a fibroblastelor și angiogeneza deficitară împiedică umplerea defectului tisular.
- Costuri și Impact Socio-Economice: Managementul acestor răni necesită resurse considerabile (pansamente, medicamente, spitalizare, costuri indirecte legate de pierderea productivității).
Ozonoterapia oferă o soluție complementară, adresând prin mecanismele sale multiple tocmai aceste provocări fundamentale, contribuind la depășirea blocajelor vindecării și la accelerarea procesului.
Ozonoterapia în Vindecarea Rănilor – Aplicații Specifice și Protocoale
Aplicarea ozonoterapiei pentru rănile, ulcerele și plăgile traumatice se bazează pe protocoale standardizate, care iau în considerare tipul și severitatea leziunii, starea generală de sănătate a pacientului și răspunsul individual la tratament. Este esențial ca terapia să fie administrată exclusiv de personal medical calificat, care posedă cunoștințe aprofundate despre dozare, metode de aplicare și monitorizare.
Metode de Aplicare a Ozonului în Vindecarea Rănilor:
Abordarea ozonoterapiei în tratamentul rănilor este adesea una combinată, implicând atât modalități sistemice (pentru a îmbunătăți starea generală a organismului și a modula răspunsul imun), cât și locale (pentru a acționa direct asupra leziunii).
A. Aplicații Sistemice:
Deși nu acționează direct asupra plăgii externe, metodele sistemice de ozonoterapie îmbunătățesc sănătatea generală a țesuturilor și capacitatea organismului de a se vindeca, având un rol complementar esențial:
Autohemoterapia Majoră (AHTM): Aceasta este una dintre cele mai comune și eficiente metode. Implică prelevarea unei cantități mici de sânge (50-200 ml) de la pacient, amestecarea acestuia cu o cantitate egală de amestec oxigen-ozon într-un sistem închis și apoi reinfuzarea sângelui ozonizat înapoi în venă. Sângele ozonizat acționează ca un mesager, distribuind ozonidele și peroxizii în tot corpul, stimulând sistemul imunitar, oxigenarea și activarea antioxidantă sistemică. Această metodă este deosebit de utilă pentru a aborda cauzele subiacente ale rănilor cronice, cum ar fi ischemia sistemică sau disfuncția imunitară.
Autohemoterapia Minoră (AHTm): Cantitate mai mică de sânge (5-10 ml) este prelevată, amestecată cu ozon și apoi injectată intramuscular. Are un efect imunomodulator mai pronunțat și este adesea folosită pentru a îmbunătăți rezistența la infecții.
Insuflații Rectale: O metodă non-invazivă, în care amestecul oxigen-ozon este insuflat în rect printr-un cateter subțire. Mucoasa rectală absoarbe ozonul, permițându-i să-și exercite efectele sistemice. Aceasta este o alternativă excelentă pentru pacienții cu vene dificil de accesat sau pentru cei care preferă o metodă mai puțin invazivă.
B. Aplicații Locale (Topice):
Aceste metode sunt cruciale pentru acțiunea directă asupra rănilor, ulcerelor și plăgilor traumatice.
Punga de Ozon (Bagging sau Limb Bagging): Aceasta este probabil cea mai utilizată metodă locală pentru răni. Membrul afectat (picior, mână) sau zona corporală cu plagă este plasată într-o pungă specială sau într-un sistem de etanșare, care este apoi umplut cu amestec oxigen-ozon la o concentrație și un debit specific. Gazul acționează direct pe suprafața rănii. Durata sesiunii variază, de obicei între 15 și 30 de minute, și se repetă zilnic sau de câteva ori pe săptămână.
- Beneficii: Acțiune directă antimicrobiană, stimularea țesutului de granulație, reducerea mirosului neplăcut, îmbunătățirea aspectului rănii. Este deosebit de eficientă pentru ulcerele diabetice, varicoase și escare.
Apă Ozonată: Ozonul poate fi dizolvat în apă distilată sau soluție salină, formând apă ozonată. Această soluție poate fi utilizată pentru irigarea directă a plăgii, spălarea rănilor, comprese sau băi locale. Apa ozonată păstrează proprietățile antimicrobiene și antiinflamatorii ale ozonului și este utilă pentru debridare și curățarea mecanică a rănii.
- Beneficii: Igienează profund rana, reduce încărcătura bacteriană, ajută la îndepărtarea detritusurilor, reduce inflamația locală.
Ulei Ozonat (Ozonized Oil): Uleiurile vegetale (cum ar fi uleiul de măsline sau de floarea-soarelui) pot fi saturate cu ozon, rezultând un ulei ozonizat stabil. Acest ulei poate fi aplicat topic direct pe rană sub formă de unguent sau impregnat în pansamente. Ozonidele și peroxizii conținute în ulei sunt eliberate lent, asigurând o acțiune prelungită.
- Beneficii: Acțiune antimicrobiană residuală, proprietăți antiinflamatorii, emolient (ajută la menținerea umidității optime a rănii), favorizează cicatrizarea. Este util pentru arsuri, răni cronice, tăieturi și leziuni minore.
Injecții Peri-lezionale: În unele cazuri, amestecul oxigen-ozon poate fi injectat în jurul plăgii (nu direct în țesutul necrozat, ci în țesutul sănătos adiacent). Aceasta este utilizată pentru a stimula circulația locală și a reduce inflamația în țesuturile peri-lezionale, în special în ulcerele cu componente ischemice severe.
Protocoale de Tratament și Sinergii:
Un plan de tratament cu ozonoterapie pentru răni este întotdeauna personalizat și face parte dintr-o strategie terapeutică integrată.
- Evaluare inițială: Inclusiv istoricul medical, tipul și dimensiunea rănii, prezența infecției, starea vasculară și metabolică a pacientului.
- Debridarea: Îndepărtarea țesutului necrozat este un pas esențial înainte de aplicarea ozonoterapiei, pentru a permite ozonului să acționeze eficient.
- Frecvența și Durata: Numărul de ședințe și durata tratamentului variază. De obicei, ședințele sunt zilnice sau de 3-5 ori pe săptămână în faza acută și pot fi reduse pe măsură ce rana se ameliorează. Un ciclu complet poate dura de la câteva săptămâni la câteva luni.
- Combinarea metodelor: Pentru rănile complexe, se combină adesea metodele sistemice și locale. De exemplu, un pacient cu ulcer diabetic poate primi AHTM pentru a îmbunătăți controlul glicemic și circulația generală, alături de sesiuni zilnice de bagging cu ozon pentru a acționa direct asupra leziunii.
- Monitorizare: Progresul vindecării este monitorizat prin măsurători regulate ale rănii, fotografii și evaluări clinice.
Ozonoterapia nu este o terapie singulară, ci un element puternic într-un arsenal terapeutic complex. Este adesea combinată cu pansamente avansate, terapie compresivă (pentru ulcere venoase), managementul glicemiei (pentru diabetici), nutriție adecvată și, dacă este necesar, antibiotice sau intervenții chirurgicale. Sinergia acestor abordări optimizează șansele de succes.
Dovezi Clinice și Beneficii Specifice în Diferite Tipuri de Plăgi
Ozonoterapia este aplicată printr-o varietate de metode, de la cele locale (insuflații cu gaz ozonizat în pungi speciale, aplicare de apă sau ulei ozonizat, clătiri) la cele sistemice (autohemoterapie majoră sau minoră), în funcție de tipul și severitatea plăgii.
1. Ulcere Varicoase (Ulcere de Stază Venosă): Aceste ulcere, cauzate de insuficiența venoasă cronică, sunt adesea greu de vindecat din cauza circulației deficitare și a inflamației persistente. Ozonoterapia locală (pungi cu ozon) și sistemică (autohemoterapie) acționează sinergic:
- Beneficii: Îmbunătățirea microcirculației, reducerea edemului, controlul infecțiilor secundare și stimularea formării țesutului de granulație, ducând la închiderea mai rapidă a ulcerului. Studiile au arătat o reducere a dimensiunii ulcerului și a timpului de vindecare.
2. Ulcere Diabetice (Picior Diabetic): Una dintre cele mai devastatoare complicații ale diabetului, ulcerele piciorului diabetic sunt rezultatul neuropatiei, ischemiei și susceptibilității crescute la infecții. Ozonoterapia este deosebit de valoroasă aici:
- Beneficii:
- Combate infecțiile: Ozonul este eficient împotriva bacteriilor rezistente la antibiotice, reducând riscul de osteomielită și amputație.
- Îmbunătățește circulația: Crucial pentru țesuturile ischemice, facilitând aportul de oxigen și nutrienți.
- Modulează inflamația și stimulează angiogeneza: Contribuie la formarea unui țesut de granulație sănătos și la reepitelizare. Studiile clinice și cazurile anecdotice au demonstrat o rată semnificativă de vindecare și reducerea numărului de amputații la pacienții tratați cu ozonoterapie adjuvantă.
3. Escare (Ulcere de Presiune): Apar la pacienții imobilizați, prin presiune prelungită asupra țesuturilor, ducând la ischemie și necroză.
- Beneficii: Ozonul îmbunătățește oxigenarea locală, reduce inflamația și controlează infecția, creând un mediu propice pentru vindecare. De asemenea, poate reduce durerea și necesitatea intervențiilor chirurgicale extensive.
4. Plăgi Post-Chirurgicale Complicate sau Infectate: Când o plagă chirurgicală se infectează sau nu se vindecă corespunzător (dehiscență), ozonoterapia poate fi un instrument puternic.
- Beneficii: Acțiunea sa bactericidă puternică curăță plaga, în timp ce efectele sale regenerative accelerează procesul de granulație și epitelizare. Reduce riscul de infecții nosocomiale și timpul de spitalizare.
5. Arsuri (Grad II și III): Arsurile sunt extrem de vulnerabile la infecții și la procese de vindecare complicate.
- Beneficii: Ozonul reduce sarcina microbiană, diminuează edemul, ameliorează durerea și accelerează reepitelizarea. De asemenea, poate reduce formarea de cicatrici hipertrofice.
6. Plăgi Traumatice și Alte Tipuri de Plăgi: De la leziuni complexe rezultate din accidente până la fistule și plăgi cronice de diverse etiologii, ozonoterapia poate fi considerată un adjuvant valoros, accelerând curățarea plăgii, reducând inflamația și stimulând repararea tisulară.
Riscuri, Contraindicații și Efecte Secundare
Deși ozonoterapia este considerată sigură atunci când este administrată corect de către personal medical calificat, există riscuri potențiale și contraindicații stricte.
Riscuri și Efecte Secundare (Rar și de obicei minore, legate de tehnică sau dozaj):
- Iritație locală: În cazul aplicării directe de gaz ozonizat pe piele sau mucoase, pot apărea iritații minore dacă concentrația este prea mare sau timpul de expunere este excesiv.
- Disconfort sau durere ușoară: Unii pacienți pot simți o senzație de arsură sau disconfort temporar în timpul aplicării locale.
- Reacții sistemice (foarte rare): Cefalee, greață, amețeli, stare de oboseală, simptome gripale – acestea sunt extrem de rare și, de obicei, asociate cu administrare incorectă sau dozaj neadecvat.
- Embolie gazoasă: Un risc teoretic major, dar practic neglijabil în cazul administrării corecte de către un profesionist antrenat, în special prin injectare intravenoasă directă de gaz (care nu este o practică recunoscută în ozonoterapia medicală modernă). Autohemoterapia implică reintroducerea sângelui diluat cu ozon, nu a gazului pur.
- Inhalarea de ozon: Acesta este cel mai important aspect de siguranță. Ozonul gazos este toxic pentru plămâni și căile respiratorii. De aceea, ozonoterapia nu implică niciodată inhalarea directă a ozonului și trebuie efectuată în spații bine ventilate, iar utilizarea măștilor de protecție este esențială pentru personalul medical.
Contraindicații Absolute:
- Deficit de Glucozo-6-Fosfat Dehidrogenază (G6PD) / Favism: Aceasta este cea mai importantă contraindicație. Pacienții cu acest deficit nu pot neutraliza stresul oxidativ și pot dezvolta anemie hemolitică severă ca răspuns la ozon. Testarea pentru G6PD este obligatorie înainte de orice tratament sistemic cu ozon.
- Hipertiroidism necontrolat (Boala Graves): Ozonul ar putea stimula suplimentar glanda tiroidă.
- Sarcină: Deși nu există dovezi directe de nocivitate, se evită din principiu din cauza lipsei studiilor comprehensive pe gravide.
- Infarct miocardic recent sau accident vascular cerebral acut: Ozonul poate influența coagularea și hemodinamica în fazele acute.
- Coagulopatii severe sau tratament anticoagulant nemonitorizat: Ozonul poate influența agregarea plachetară.
- Alcoolism acut sau intoxicații grave: Afectează capacitatea organismului de a gestiona stresul oxidativ.
- Pancreatită acută: Poate agrava inflamația.
- Alergie la ozon: Extrem de rară, dar posibilă.
Contraindicații Relative (Necesită evaluare individuală și precauție sporită):
- Hipertensiune arterială severă necontrolată.
- Anemie severă.
- Trombocitopenie severă.
Este crucial ca ozonoterapia să fie administrată exclusiv de către medici sau personal medical autorizat și specializat în această terapie, folosind echipamente medicale certificate și respectând protocoale stricte. O evaluare medicală prealabilă amănunțită este indispensabilă pentru a identifica eventualele contraindicații și a stabili cel mai sigur și eficient plan de tratament.
Concluzii
Ozonoterapia reprezintă o modalitate terapeutică promițătoare și valorificată în managementul rănilor cronice și traumatice. Prin mecanismele sale complexe – de la acțiunea antimicrobiană și îmbunătățirea oxigenării tisulare, la modularea inflamatorie și stimularea regenerării celulare – ozonul medical oferă o abordare holistică a procesului de vindecare. Dovezile clinice emergente, deși necesită validare prin studii suplimentare de anvergură și controlate, sugerează beneficii semnificative în cazul ulcerelor diabetice, varicoase, escarelor și plăgilor post-chirurgicale sau traumatice.
Cu toate acestea, este imperativ să se sublinieze că ozonoterapia nu este o panaceu, ci o terapie adjuvantă, care ar trebui integrată într-un plan de tratament comprehensiv, personalizat pentru fiecare caz în parte. Respectarea strictă a contraindicațiilor, dozajului și tehnicilor de administrare, sub supravegherea unui specialist, este esențială pentru maximizarea beneficiilor terapeutice și minimizarea riscurilor. Pe măsură ce cercetările avansează, ozonoterapia are potențialul de a deveni o componentă standard în arsenalul terapeutic pentru managementul complex al rănilor.