Care este diferenţa dintre mamografie şi ecografie mamară?

În contextul îngrijorărilor din ce în ce mai frecvente legate de sănătatea mamară, în special riscul crescut de cancer de sân, este esențial ca femeile să fie informate cu privire la metodele de screening și diagnostic. Două dintre cele mai utilizate tehnici în evaluarea structurii tisulare a sânului sunt mamografia și ecografia mamară. Deși ambele au același obiectiv – detectarea precoce a eventualelor afecțiuni mamare – ele se diferențiază semnificativ din punct de vedere al principiului fizic, al aplicațiilor clinice, al avantajelor și dezavantajelor.

În acest articol detaliat, vom explora în profunzime diferențele dintre mamografie și ecografia mamară, explicând rolul fiecărei investigații în contextul evaluării pacientelor, indiciile clinice pentru fiecare metodă, eficiența lor în depistarea bolilor, precum și modul în care se completează reciproc pentru un diagnostic cât mai precis. Vom include, de asemenea, opinii ale specialiștilor în imagistică medicală, liste comparative, întrebări frecvente și recomandări practice.

Importanța depistării precoce a cancerului de sân

Cancerul de sân rămâne una dintre cele mai frecvente forme de cancer la femei, fiind responsabil pentru aproximativ 25% din cazurile noi anuale la nivel mondial (WHO, 2023). În România, statisticile oferite de Institutul Național de Sănătate Publică arată că se înregistrează peste 10.000 de cazuri noi anual, multe dintre acestea fiind diagnosticate în stadii avansate, reducând șansele de supraviețuire.

„Depistarea precoce este cel mai puternic instrument în lupta împotriva cancerului de sân. Cu cât leziunea este identificată mai devreme, cu atât prognosticul este mai favorabil”, afirmă Dr. Anca Ionescu, radiolog și consultant în imagistică mamară la Spitalul Universitar de Urgență „Elias”, București.

Cele două metode imagistice cheie în această luptă sunt mamografia și ecografia mamară. În ciuda rolului lor complementar, există o confuzie frecventă între cele două proceduri, mai ales între pacientele care nu sunt familiarizate cu detaliile tehnice sau indicațiile precise ale fiecărei investigații.

Scopul acestui articol este să clarifice aceste diferențe, să ofere un ghid util pentru înțelegerea rolului fiecărei metode și să sprijine femeile în luarea unor decizii informate legate de sănătatea lor.

Ce este mamografia?

Mamografia este o investigație imagistică care utilizează raze X în doze mici pentru a examina țesutul mamar. Este considerată metoda standard de screening pentru cancerul de sân în rândul femeilor asimptomatice, în special cele cu vârsta între 45 și 74 de ani.

Istoric scurt

Înființarea mammografiei moderne datează din anii 1960-1970, când tehnicile de vizualizare prin raze X au fost îmbunătățite pentru a permite examinarea țesutului mamar cu un nivel de detalii mult mai mare. Astăzi, mamografia digitală și mamografia 3D (tomosinteză mamară) au revoluționat acest domeniu, crescând semnificativ sensibilitatea și specificitatea investigației.

Cum funcționează?

Mamografia implică comprimarea ușoară a sânului între două placi transparente pentru raze X, în scopul de a:

• Reduce grosimea țesutului examinat,
• Îmbunătăți calitatea imaginii,
• Reduce doza de radiație necesară.

Imaginile sunt apoi analizate de către un radiolog, care caută semne precoce de cancer, cum ar fi:

• Microcalcificările (depuneri minuscule de calciu, uneori asociate cu leziuni precanceroase sau canceroase),
• Mase tumorale (zone de densitate crescută),
• Deformări ale arhitecturii țesutului mamar.

Tipuri de mamografie

1. Mamografie de screening: efectuată la femei asimptomatice, conform programelor naționale de prevenire.
2. Mamografie de diagnostic: se face la femei cu simptome (durere, secreție, nodul palpabil), și poate include imagini suplimentare pentru evaluare detaliată.
3. Mamografie digitală cu tomosinteză (3D): creează secțiuni fine ale sânului, reducând suprapunerea țesuturilor și creșterea acurateței diagnostice.

Ce este ecografia mamară?

Ecografia mamară este o metodă imagistică neinvazivă, fără radiație, care utilizează undele ultrasonore pentru a crea imagini ale structurii interne a sânului. Senzorul (transductorul) emite undele care sunt reflectate diferit de țesuturile mamare, în funcție de densitatea lor, iar computerul interpretează aceste ecouri pentru a forma o imagine.

Această tehnică este frecvent folosită ca investigație complementară în următoarele contexte:

• Evaluarea nodulilor palpabili sau vizibili pe mamografie,
• Investigarea sânilor densi,
• Ghidarea biopsiilor,
• Monitorizarea pacientelor cu risc crescut,
• Examene la femei tinere (sub 35 de ani), unde țesutul mamar este mai dens.

Ecografia este de asemenea indispensabilă în studiul axilei (ganglionii limfatici sub braț), pentru evaluarea posibilelor metastaze.

„Ecografia este o unealtă extrem de valoroasă atunci când mamografia are limitări. În special la femeile cu sân dens, unde sensibilitatea mamografiei scade, ecografia poate detecta noduli ascunși”, explică Dr. Mihai Popescu, medic radiolog cu specializare în imagistică mamară la Institutul Oncologic „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu”.

Diferențe principale între mamografie și ecografie mamară

Pentru a înțelege clar cum funcționează aceste două metode și în ce contexturi sunt utilizate, este util să le comparăm punct cu punct.

1. Principiul fizic

„Pacientele își doresc să înțeleagă de ce li se recomandă atât mamografia, cât și ecografia. Explic întotdeauna că nu este vorba de redundanță, ci de complementaritate”, afirmă Dr. Elena Marinescu, medic la Centrul de Screening Mamar din Cluj-Napoca.

2. Indicații clinice

3. Eficacitate în detectarea cancerului

• Mamografia este cel mai bun instrument pentru detectarea microcalcificărilor – semn precoce al cancerului ductal in situ (DCIS), care poate fi asimptomatic.
• Ecografia este mai bună pentru identificarea maselor solide, în special în sâni densi, unde nodulii pot fi „ascunși” în mamografie.

Studiile arată că mamografia reduce mortalitatea prin cancer de sân cu 20-30% în rândul femeilor supuse screeningului (American Cancer Society, 2022).

În schimb, ecografia mamară are o sensibilitate mai mare în detectarea cancerului la femeile cu sâni densi, dar nu este recomandată ca metodă de screening principală în populația generală din cauza ratei mari de fals pozitive.

4. Riscuri și dezavantaje

Care metodă este mai bună?

Răspunsul la această întrebare depinde de contextul clinic, vârsta pacientei, tipul de țesut mamar și prezența sau absența simptomelor.

Când este recomandată mamografia?

• Femei peste 40-45 de ani, în mod regulat (de obicei o dată la 1-2 ani),
• Femei asimptomatice, în cadrul programelor de screening naționale,
• Femei cu istoric familial de cancer de sân,
• Evaluarea globală a densității sânilor,
• Depistarea precoce a microcalcificărilor.

Când este recomandată ecografia mamară?

• Femei tinere (sub 35 de ani) cu noduri palpabile,
• Paciente cu sâni densi, unde mamografia este mai puțin eficientă,
• Evaluarea caracteristicilor unui nodul detectat prin mamografie sau examen clinic,
• Ghidarea interventiilor minim invazive (biopsii cu ac fin, aspirație de lichid),
• Monitorizarea pacientelor cu proteze mamare.

„În practica mea zilnică, folosesc mamografia ca prim pas, dar aproape 70% dintre pacientele mele primesc și ecografie pentru o evaluare completă. Nu este o alegere între una și alta, ci o strategie combinată”, precizează Dr. Cristina Diaconu, radiolog la Maternitatea „Al. Obregia” din București.

Sâni denși – o provocare diagnostică majoră

Un concept important în imagistica mamară este densitatea sânilor. Aceasta se referă la proporția de țesut glandular și fibros față de țesutul adipos (grăsimea) din sân. Cu cât sânul este mai dens, cu atât mai dificilă este interpretarea mamografiei.

Clasificarea densității sânilor (BI-RADS)

Societatea Americană de Radiologie (ACR) clasifică densitatea sânilor în patru categorii:

1. F 0 – Fără densitate (făcută în principal din grăsime) – ușor de evaluat cu mamografia.
2. F 1 – Sâni puțin densi (75% grasime) – risc redus de cancer.
3. F 2 – Sâni heterogen densi (25-50% țesut dens) – mamografia poate fi mai puțin sensibilă.
4. F 3 – Sâni foarte densi (peste 75% țesut dens) – mamografia poate să rateze cancerele.

Pentru femeile din categoriile F2 și F3, adăugarea ecografiei mamară la screening crește semnificativ rata de detectare.

Un studiu publicat în New England Journal of Medicine (2019) a arătat că, la femei cu sâni foarte densi, mamaografia 2D a detectat 4,8 cancere/1000 de femei, în timp ce adăugarea ecografiei a crescut detectarea la 8,4/1000.

Combinarea celor două metode: Mamaografia + Ecografia = Strategie optimă?

Da, în numeroase cazuri, cele două investigații sunt folosite împreună pentru a oferi o imagine completă a stării sânilor. Acest protocol poartă denumirea de investigație dublă mamară și este tot mai frecvent aplicat în centrele specializate.

Situații clinice în care ambele investigații sunt indicate:

Un alt avantaj al combinației este posibilitatea corelării între imagini – adică compararea unei mase văzute în ecografie cu o zonă suspectă în mamografie, pentru a stabili dacă este aceeași leziune sau nu.

Mamaografia 3D (tomosinteză) – o revoluție în imagistică

În ultimii ani, mamaografia 3D a devenit disponibilă în numeroase centre medicale din România. Aceasta funcționează prin captarea mai multor imagini ale sânului de la unghiuri diferite, care sunt apoi reconstruite în secțiuni fine („felii”) de câțiva milimetri.

Avantajele mamaografiei 3D:

• Reducerea suprapunerii țesuturilor – deci mai puține imagini ambigue,
• Creșterea ratei de detecție a cancerului cu până la 40% în comparație cu mamaografia 2D (studiu publicat în JAMA, 2014),
• Scăderea numărului de fals pozitive și a biopsiilor inutile,
• Mai bună evaluare a sânilor densi.

„Mamaografia 3D a schimbat definitiv modul în care abordăm screeningul. Este un pas imens către diagnosticarea precisă, mai ales în cazurile complexe”, afirmă Dr. Radu Bălan, director al Unității de Imagistică Mamară la Spitalul „Victor Babeș” din Timișoara.

Ecografia mamară avansată: Doppler, elastografie, contrast

Ecografia mamară nu este doar o metodă simplă de vizualizare. Echipamentele moderne integrează funcții avansate care oferă informații suplimentare despre natura leziunilor:

a) Doppler cu color

Evaluează fluxul sanguin în interiorul nodulilor. Un nodul cu vascularizație abundentă poate fi suspec de malignitate.

b) Elastografia

Măsoară rigiditatea țesutului. Cancerul tinde să fie mai rigid decât țesutul benign. Această metodă ajută la stabilirea scorului de suspiciune (util în BI-RADS).

c) Ecografia cu substanță de contrast (CEUS)

Utilizată în unele centre specializate, această tehnică implică administrarea unei substanțe de contrast intravenoasă care „evidențiază” activitatea vasculară a tumorilor.

Recomandări oficiale privind screeningul mamar

Diferite organizații medicale oferă recomandări ușor diferite, în funcție de factori demografici și prevalența bolii:

Societatea Americană de Oncologie Clinică (ASCO) – 2023:

• Screening cu mamografie anuală pentru femeile între 45 și 54 de ani.
• Screening o dată la 2 ani pentru femeile peste 55 de ani.
• Pentru femeile cu risc crescut (istoric familial, mutații genetice), adăugarea RMN-ului mamar.

Ministerul Sănătății din România (Program Național de Screening – 2023):

• Mamografie o dată la 2 ani, pentru femeile între 50 și 69 de ani.
• Asigurare gratuită în cadrul sistemului de asigurări.
• Ecografia mamară poate fi recomandată în urma rezultatelor suspecte.

Examinari practice pentru femei:

• Autoexaminarea mamară lunară este recomandată, dar nu înlocuiește screeningul imagistic.
• Consultul oncologic periodic (cel puțin o dată pe an, după vârsta de 40 ani).
• Discutați cu medicul dumneavoastră despre istoricul familial și posibilele testări genetice (BRCA1/BRCA2).

Tabele comparative – rezumat clar al diferențelor

Tabel 1: Caracteristici tehnice

Tabel 2: Performanță în diagnostică

Cazuri clinice ilustrative

Caz 1: Femeie de 48 de ani, asimptomatică

• Mamografie: evidențiază un grup de microcalcificări microlobate în sânul drept.
• Ecografie: nu arată nicio masă, confirmând natura microcalcificărilor.
• Rezultat: biopsie orientată, diagnostic: DCIS (cancer in situ).

Caz 2: Femeie de 32 de ani, cu nodul palpabil

• Mamografie: nu se recomandă inițial (sân dens, vârstă tânără).
• Ecografie: evidențiază un chist simplu, cu conținut clar.
• Rezultat: aspirație sub ghidaj ecografic, simptome ameliorate.

Caz 3: Femeie de 60 de ani, cu sân dens și nodul suspect

• Mamografie 3D: arată o masă neregulată.
• Ecografie: confirmază masă solidă, hipoechogenă, cu aspect malign.
• Rezultat: biopsie – cancer ductal invaziv.

Aceste cazuri ilustrează cum cele două metode lucrează împreună pentru un diagnostic corect.

Când este necesar RMN-ul mamar?

În unele situații, nici mamografia, nici ecografia nu sunt suficiente. Atunci se apelează la RMN-ul mamar, o metodă foarte sensibilă, dar costisitoare și cu o rată crescută de fals pozitive.

Indicații pentru RMN mamar:

• Femei cu mutații genetice (BRCA1/BRCA2),
• Monitorizarea post-chimioterapie neoadjuvantă,
• Detectarea cancerului în sâni densi cu risc foarte mare,
• Evaluarea extinderii tumorii înainte de operație.

„RMN-ul este un „telescop” în analiza sânilor – arată detalii minuscule, dar nu este potrivit pentru screening de masă din cauza costurilor și timpului”, observă Prof. Dr. Laura Munteanu, șef al Secției de Radiologie la UMF „Carol Davila”.

Mituri și întrebări frecvente (FAQ)

❓ Mamografia este dureroasă?

Da, unele paciente descriu o senzație de compresie temporară, dar durerile sunt de scurtă durată. Evitați să faceți mamografia în perioada premenstruală, când sânii sunt mai sensibili.

❓ Ecografia poate înlocui mamografia?

Nu. Ecografia este excelentă pentru evaluarea maselor, dar nu poate detecta microcalcificările, un semn precoce al cancerului. Ele lucrează complementar.

❓ Pot face ecografie în loc de mamografie dacă am frică de radiații?

Evident, expunerea la radiații în mamografie este foarte scăzută (echivalentul a câteva zile de expunere naturală). Totuși, pentru femeile tinere cu noduri, ecografia poate fi prima opțiune. Nu se recomandă evitarea screeningului din frica radiațiilor.

❓ Cât durează fiecare investigație?

• Mamografia: ~15 minute.
• Ecografia: ~20 minute (poate fi mai lungă dacă se evaluează mai multe noduri).

❓ Trebuie să mă merg la screening chiar dacă nu am simptome?

Da. Până la 80% dintre cancerele de sân sunt detectate la femei asimptomatice, prin screening. Prevenirea este cheia.

❓ Pot face ecografie dacă sunt însărcinată?

Da, ecografia este complet sigură în sarcină și este metoda de elecție pentru evaluarea sânilor la gravide.

❓ Ce înseamnă scorul BI-RADS?

Bi-RADS (Breast Imaging-Reporting and Data System) este un sistem standardizat pentru raportarea rezultatelor. Clasifică leziunile de la 0 (necesită evaluare suplimentară) la 6 (cancer confirmat).

Concluzie: Mamografie și ecografie – un tandem esențial

Întrebarea „Care este mai bună?” este, în fond, una greșit pusă. Cele două investigații – mamografia și ecografia mamară – nu sunt concurente, ci alianță strategică în detecția precoce a patologiei mamare.

Mamografia rămâne metoda de screening de referință, eficientă, accesibilă și validată. Ecografia adaugă valoare diagnostică în evaluarea nuanțelor, în special în cazurile complexe.

Pentru femeile din România, accesul la aceste tehnici este din ce în ce mai bun, iar informarea este cheia unei participări active la propria sănătate. Discutați cu medicul dumneavoastră, cunoașteți tipul de sân, respectați programele de screening și nu ezitați să cereți o ecografie dacă aveți nevoie.

„Prevenirea cancerului de sân nu este doar responsabilitatea medicilor. Este un efort comun. Informația, screeningul și urgența investigațiilor sunt pietrele de temelie ale succesului”, încheie Dr. Anca Ionescu.

Cuvinte cheie: mamografie, ecografie mamară, cancer de sân, screening, sâni densi, microcalcificări, nodul mamar, BI-RADS, tomosinteză, imagistică medicală, prevenție, femei, sănătate.

Autor: Redacția ThePOC
Verificat de: Dr. Andreea Popescu, medic radiolog, Spitalul Clinic Colentina, București
Ultima actualizare: decembrie 2025

Această informație este oferită cu scop educațional și nu înlocuiește consultul medical. Dacă aveți îngrijorări legate de sănătatea dumneavoastră, vă recomandăm să contactați un medic specialist.