Ghid Complet: Care Sunt Modalitățile de Citare și De Ce Sunt Esențiale în Lumea Academică și Profesională

În era informațională în care trăim, accesul la cunoaștere este mai facil ca niciodată. Fie că ești student, cercetător, jurnalist sau pur și simplu o persoană pasionată de un anumit domeniu, vei fi, inevitabil, nevoit să te documentezi și să integrezi informații din diverse surse în propriile tale creații. Aici intervine un element fundamental al integrității academice și profesionale: citarea.

Citarea nu este doar o formalitate birocratică sau un exercițiu plictisitor. Este piatra de temelie a oricărei lucrări respectabile, un act de recunoaștere a muncii altora și o garanție a credibilității proprii. Ignorarea sa poate avea consecințe serioase, de la invalidarea lucrării tale la acuzații de plagiat, cu implicații ce pot merge de la sancțiuni academice la deteriorarea reputației profesionale.

Acest articol își propune să demistifice procesul de citare, explorând care sunt modalitățile de citare în sens larg, de la principiile de bază la stilurile specifice, explicând importanța lor și oferind sfaturi practice pentru a te naviga cu succes în acest peisaj.

De Ce Să Cităm? Fundamentele Citării
Înainte de a ne afunda în diversele stiluri și metode, este crucial să înțelegem de ce cităm. Răspunsul este multifacetat și atinge atât aspecte etice, cât și practice:

Prevenirea Plagiatului: Acesta este, probabil, cel mai important motiv. Plagiatul înseamnă prezentarea ideilor sau a textului altcuiva ca fiind ale tale, fără a le atribui corect sursei originale. Citarea corectă este antidotul direct împotriva acestei practici neetice, care poate fi considerată furt intelectual. Chiar și intenția involuntară de a nu cita poate duce la acuzații de plagiat.
Credibilitate și Autoritate: Atunci când îți susții afirmațiile cu referințe la surse credibile și relevante, îți consolidezi propria poziție. Arăți că ai făcut cercetări temeinice, că îți bazezi argumentele pe dovezi solide și că te-ai informat de la experți în domeniu. Acest lucru conferă un plus de autoritate și greutate lucrării tale.
Validarea Cercetării: Prin citare, permiți cititorilor tăi să verifice sursele pe care le-ai consultat. Aceștia pot să se întoarcă la sursa originală pentru a verifica acuratețea informațiilor, pentru a explora subiectul în profunzime sau pentru a investiga ulterior. Acest proces de verificare este esențial pentru progresul cunoașterii.
Recunoașterea Muncii Altora: Fiecare idee, descoperire sau text contribuie la edificiul cunoașterii. Citarea este o formă de respect și recunoaștere a efortului, inteligenței și creativității autorilor originali. Este un mod de a spune “Mulțumesc” pentru contribuția lor la domeniul pe care îl explorezi.
Contextualizarea Ideilor: Citarea ajută la plasarea ideilor tale în cadrul discuțiilor academice sau profesionale existente. Arăți cum contribuția ta se leagă de cercetările anterioare, pe ce baze se construiește și unde aduce elemente noi sau perspective diferite.
Evitarea Repetării: Prin citarea adecvată, eviți reinventarea roții. Poți construi pe munca depusă deja de alții, economisind timp și efort, și concentrându-te pe aspectele inovatoare ale cercetării tale.
Ce Anume Trebuie Citat? Elemente Esențiale
O întrebare frecventă este ce anume trebuie citat. Răspunsul, în linii mari, este orice informație care nu este considerată cunoștință comună sau propria ta idee originală. Iată o listă mai detaliată:

Idei și Concepte: Orice idee, teorie, model sau concept pe care nu l-ai dezvoltat tu însuți trebuie atribuit creatorului său.
Date și Statistici: Cifre, tabele, grafice, statistici, rezultate ale unor studii sau experimente trebuie citate.
Citate Directe: Orice secțiune de text preluată exact din sursa originală, chiar dacă este scurtă, trebuie pusă între ghilimele și citată corespunzător.
Parafrazări și Rezumate: Chiar dacă reformulezi ideile altcuiva cu propriile tale cuvinte, sursa trebuie obligatoriu citată. Partea cea mai dificilă pentru mulți este să înțeleagă că modul de exprimare este diferit, dar idea aparține în continuare autorului original.
Imagini, Grafice, Hărți, Diagrame, Tabele: Orice material vizual obținut din alte surse trebuie citat (și, uneori, este necesară și obținerea permisiunii de utilizare, în funcție de drepturile de autor).
Metodologii și Proceduri: Dacă folosești o metodologie de cercetare, un protocol experimental sau o procedură specifică dezvoltată de altcineva, aceasta trebuie recunoscută.
Informații Obținute din Interviuri sau Conversații: Dacă ai obținut informații valoroase dintr-o conversație (personală, telefonică, prin email) cu o persoană, este o bună practică să citezi acea sursă.
Surse Nepublicate: Manuscripte, corespondență personală care îți este pusă la dispoziție, alte materiale nepublicate care conțin informații esențiale.
Ce NU trebuie citat:

Cunoștințe Comune (Common Knowledge): Fapte sau informații pe care majoritatea oamenilor dintr-un anumit context (cultură, țară, profesie) le cunosc și nu necesită o sursă specifică. De exemplu, “Apa fierbe la 100 de grade Celsius la nivelul mării” sau “București este capitala României”. Totuși, fiți precauți; ceea ce poate fi cunoștință comună într-un domeniu, poate fi o informație specifică ce necesită citare în altul.
Ideile și Experiențele Proprii: Rezultatele propriilor tale experimente, propriile tale analize, propriile tale contribuții originale.
Observațiile Personale: Dacă descrii ceva ce ai văzut sau experimentat direct, fără a te baza pe relatările altora.
Concluziile Logice: Dacă ajungi la o concluzie prin deducție logică pornind de la propriile tale premise sau de la informații deja acceptate și citate.
Cum Cităm? Cele Două Componente Principale
Indiferent de stilul de citare pe care îl folosești, acesta este compus, de obicei, din două elemente esențiale:

Citarea în Text (In-text Citation): Aceasta este o referință scurtă plasată direct în corpul textului tău, imediat după informația sau ideea preluată din altă sursă. Scopul său este de a indica cititorului în acel moment că informația nu este originală și de unde provine.
Lista de Referințe (Reference List) sau Bibliografia (Bibliography): Aceasta este o listă completă a tuturor surselor pe care le-ai citat în text, plasată la sfârșitul lucrării. Fișierul complet al fiecărei surse (autor, titlu, an, editură, URL etc.) este prezentat aici, permițând cititorului să localizeze sursa originală.
Diferența dintre “Lista de Referințe” și “Bibliografie” este subtilă și depinde de stil:

Lista de Referințe (Reference List): Conține doar sursele pe care le-ai citat efectiv în text.
Bibliografia (Bibliography): Conține toate sursele pe care le-ai consultat, inclusiv pe cele pe care nu le-ai citat direct în text, dar care au contribuit la înțelegerea subiectului. În multe stiluri academice moderne, se folosește preponderent conceptul de “Listă de Referințe”.
Cele Mai Comune Stiluri de Citare
Lumea academică și profesională nu folosește o singură metodă de citare. În schimb, au apărut și s-au dezvoltat diverse stiluri de citare, fiecare cu propriile sale reguli specifice pentru formatarea citărilor din text și a listei de referințe. Alegerea stilului este adesea dictată de disciplina academică, de publicația vizată sau de instrucțiunile specifice ale profesorului sau editorului.

Iată o prezentare a celor mai răspândite stiluri:

4.1. Stilul APA (American Psychological Association)
Domeniu: Psihologie, Educație, Științe Sociale.
Caracteristici: Folosește un format bazat pe autor-dată.
Citarea în Text:
Cu două puncte de referință: (Smith, 2020)
Când autorul este integrat în text: Smith (2020) a descoperit că…
Când există mai mulți autori:
Doi autori: (Smith & Jones, 2020)
Trei sau mai mulți autori: (Smith et al., 2020) – se folosește “et al.” de la prima citare.
Citări directe: (Smith, 2020, p. 45) sau Smith (2020) afirmă că “…” (p. 45). Pentru surse fără numere de pagină, se pot folosi numere de paragraf (para. 5), secțiune (sec. 3) sau titlul capitolului.
Lista de Referințe: Este ordonată alfabetic după numele primului autor. Formatul variază în funcție de tipul sursei (carte, articol de jurnal, pagină web etc.).
Exemplu (Carte): Smith, J. (2020). Titlul cărții în italic. Editura.
Exemplu (Articol de jurnal): Smith, J., & Jones, A. (2020). Titlul articolului. Numele Jurnalului în italic, Volumul în italic(Numărul), pagini. DOI (dacă există).
Exemplu (Pagină web): Smith, J. (2020, 15 mai). Titlul articolului web în italic. Numele Website-ului. URL
4.2. Stilul MLA (Modern Language Association)
Domeniu: Lingvistică, Literatură, Studii Culturale, Arte Umaniste.
Caracteristici: Folosește un format bazat pe autor-pagine.
Citarea în Text:
Cu două puncte de referință: (Smith 45) – numărul paginii este cel esențial.
Când autorul este integrat în text: Smith afirmă că… (45).
Când sursa nu are numere de pagină: (Smith).
Când există mai mulți autori: Semnificativ diferit de APA. De obicei, se menționează toți autorii la prima citare (Smith, Jones, și Brown 45) sau, pentru surse cu mulți autori, se poate folosi primele două nume (Smith and Jones 45).
Citări directe: Se inserează direct în text, citarea indicând autorul și pagina.
Lista de Referințe (Works Cited): Este ordonată alfabetic după numele primului autor.
Exemplu (Carte): Smith, John. Titlul cărții în italic. Editura, Anul publicării.
Exemplu (Articol de jurnal): Smith, John, and Anne Jones. “Titlul articolului.” Numele Jurnalului în italic, Volumul, Numărul, Anul publicării, pagini.
Exemplu (Pagină web): Smith, John. “Titlul articolului web.” Numele Website-ului, Data publicării, URL. Accesată la Data accesării.
4.3. Stilul Chicago (The Chicago Manual of Style)
Domeniu: Istorie, Arte, Literatură. Stilul Chicago oferă două sisteme de citare:

Sistemul Note-Bibliografie: Folosește note de subsol sau note de sfârșit de text, urmate de o bibliografie.
Sistemul Autor-Dată: Similar cu APA, dar cu reguli specifice de formatare.
Vom descrie pe scurt Sistemul Note-Bibliografie, care este mai distinct:

Citarea în Text: Se folosesc numere de nota (superscript), plasate de obicei după punctuație, la sfârșitul propoziției sau frazei la care se referă. Aceste numere corespund unor note de subsol (la subsolul paginii) sau note de sfârșit (la sfârșitul capitolului/lucrării).

Prima notă pentru o sursă specifică este completă, cuprinzând toate informațiile necesare.
Notele ulterioare pentru aceeași sursă sunt scurte (ex: Smith, Titlul Cărții, pag. 45).
Bibliografia: Este o listă ordonată alfabetic a tuturor surselor consultate, incluzând și cele necitare direct (ca la o bibliografie generală). Formatul este specific.

Exemplu (Notă de subsol – prima apariție): John Smith, Titlul Cărții în italic (Oraș: Editura, Anul publicării), 45.
Exemplu (Notă de subsol – ulterioară): Smith, Titlul Cărții, 112.
Exemplu (Bibliografie): Smith, John. Titlul Cărții în italic. Oraș: Editura, Anul publicării.
4.4. Stilul IEEE (Institute of Electrical and Electronics Engineers)
Domeniu: Inginerie, Informatică, Tehnologie.
Caracteristici: Folosește un sistem bazat pe numere în paranteze drepte [ ].
Citarea în Text: Fiecare sursă este numerotată în ordinea în care apare prima dată în text. Citarea se face prin inserarea numărului sursei între paranteze drepte.
Exemplu: cercetarea a arătat că performanța sistemului crește semnificativ [1]. Această tehnică a fost utilizată și în alte studii [2, 3].
Lista de Referințe (References): Este numerotată în ordinea apariției în text. Formatul este de tip “număr. Autor(i), Titlul articolului/cărții, Titlul publicației în italic, Volumul, Numărul, Pagini, An.”
Exemplu: [1] J. Smith, “Titlul articolului,” Numele Jurnalului în italic, vol. X, no. Y, pp. 123-145, An.
Acestea sunt doar câteva dintre cele mai populare stiluri. Există multe altele, cum ar fi AMA (American Medical Association), ACS (American Chemical Society), Vancouver, etc., fiecare cu particularitățile sale.

Cum Alegi Stilul de Citare Potrivit?
Alegerea stilului corect de citare este crucială pentru conformitatea și profesionalismul lucrării tale. Urmează acești pași simpli:

Consultă Cerințele Specifice:

Profesorul/Coordonatorul: Dacă ești student, acesta este primul și cel mai important punct de contact. Profesorul sau coordonatorul tău îți va spune clar ce stil de citare trebuie să folosești pentru lucrarea ta (lucrare de licență, disertație, seminar etc.).
Publicația/Jurnalul: Dacă intenționezi să publici într-un jurnal academic sau o conferință, verifică instrucțiunile pentru autori ale publicației respective. Acestea vor specifica exact stilul de citare acceptat.
Domeniul Academic: Anumite domenii au tendința de a prefera un anumit stil. Psihologia și științele sociale tind spre APA, limba engleză și literatura spre MLA, istoria spre Chicago, iar științele inginerești și informatice spre IEEE sau Vancouver.
Înțelege Peculiaritățile Stilului: Familiarizează-te cu regulile specifice ale stilului ales. Majoritatea stilurilor au ghid uri oficiale (manuale, site-uri web) care explică în detaliu cum se citează diferite tipuri de surse.

Folosește Resurse de Suport: Există numeroase resurse online (site-uri web, tutoriale, generatoare de citări) care te pot ajuta. Totuși, este esențial să știi ce stil folosești pentru a putea verifica corectitudinea informațiilor generate.

Consecvența este Cheia: Odată ce ai ales un stil, aplică-l consecvent în întreaga lucrare. Amestecarea stilurilor sau aplicarea lor incorectă va fi evidentă și va diminua credibilitatea textului tău.

Cum Să Faci Citări Corect – Sfaturi Practice
Citarea poate părea intimidantă la început, dar cu practică și atenție la detalii, devine un proces natural. Iată câteva sfaturi esențiale:

Începe Devreme: Nu lăsa citarea pe ultima sută de metri. Pe măsură ce citești și iei notițe, înregistrează imediat informațiile despre sursă (autor, titlu, an, pagină, URL). Acest lucru te va salva de la ore de căutări ulterioare.
Notează Totul: Când iei notițe dintr-o sursă, notează nu doar ideea, ci și informațiile bibliografice complete. Poți folosi un sistem de fișe, un document digital sau aplicații dedicate managementului referințelor.
Distinge Între Parafrazare și Citat Direct:
Citatul Direct: Pune textul exact între ghilimele (“…”) și asigură-te că este identic cu originalul. Include numărul paginii.
Parafrazare: Reformulează ideea cu propriile tale cuvinte, dar totuși citează sursa. Aici este cel mai ușor de comis greșeli, prezentând ideea ca fiind proprie. Asigură-te că ai înțeles conceptul și apoi îl exprimi în modul tău, dar specificând sursa.
Fii Atent la Detalii: Stilurile de citare sunt foarte specifice. Acordă atenție majusculelor, italicărilor, punctuației, apostrofelor, utilizării “et al.” etc. Aceste detalii contează.
Folosește Unelte de Management al Referințelor: Programe precum Zotero, Mendeley sau EndNote pot fi salvatoare. Acestea te ajută să-ți organizezi sursele, să inserezi citări în text și să generezi automat lista de referințe în stilul dorit. Chiar dacă folosești aceste unelte, este obligatoriu să verifici corectitudinea formatării.
Verifică Ghidurile Oficiale: Nu te baza doar pe exemple găsite întâmplător pe internet. Consultă manualul oficial al stilului de citare pe care îl folosești sau site-urile web ale organizațiilor care îl promovează (ex: Purdue OWL pentru APA și MLA).
Curăță-ți Lista de Referințe: La final, parcurge-ți lista de referințe și textul pentru a te asigura că:
Fiecare citare din text corespunde unei intrări în lista de referințe.
Fiecare intrare din lista de referințe este citată cel puțin o dată în text.
Toate citările și intrările sunt formatate corect conform stilului ales.
Citarea Materialelor Digitale și a Surselor Online
În contextul actual, majoritatea cercetărilor implică utilizarea resurselor online. Citarea acestora vine cu propriile provocări, dar principiile de bază rămân aceleași.

Paginile Web:
Identifică autorul (persoană sau organizație), titlul paginii, numele website-ului, data publicării (dacă este disponibilă) și URL-ul.
Data accesării este importantă pentru sursele online, deoarece conținutul se poate schimba.
Exemplu APA: Smith, J. (2023, 10 mai). Titlul articolului web. Numele Website-ului. Recuperat de la https://www.example.com/articol
Articole din Jurnale Online:
Tratează-le similar cu articolele din jurnale tipărite, dar include informații despre versiunea online (URL sau DOI).
DOI (Digital Object Identifier) este un identificator unic și permanent pentru documente digitale. Preferă-l întotdeauna în locul unui URL, dacă este disponibil.
Exemplu APA: Jones, A. (2022). Titlul articolului. Numele Jurnalului în italic, Volumul în italic(Numărul), pagini. DOI: xx.xxxx/yyyy
Cărți Electronice (eBooks):
Citează-le la fel ca pe cărțile tipărite, dar adaugă informații despre formatul electronic (ex: versiunea Kindle, PDF) și, dacă este posibil, un URL sau DOI.
Exemplu APA: Brown, K. (2021). Titlul cărții electronice în italic. Editura. Recuperat de la https://www.editura.com/carte-electronica
Postări pe Bloguri:
Tratează-le ca pe articole de pe pagini web, identificând autorul (sau pseudonimul), titlul postării, numele blogului și data.
Exemplu APA: AdminBlog. (2024, 2 martie). Titlul postării pe blog. Numele Blogului. Recuperat de la https://www.numeleblogului.com/postare
Social Media (Twitter, Facebook, etc.):
Citarea acestor surse este mai nouă și poate varia între stiluri. De obicei, se include numele utilizatorului, conținutul postării (până la un anumit număr de caractere), data și URL-ul.
Exemplu APA (pentru o postare pe Twitter): @UtilizatorTwitter. (2024, 14 martie). Textul postării pe Twitter, până la 20 de cuvinte. Twitter. https://twitter.com/utilizator/status/123456789012345678
Provocări:

Lipsa informațiilor: Multe surse online (în special cele neprofesionale) nu au o dată de publicare clară, un autor identificabil sau un titlu. În aceste cazuri, încearcă să identifici cele mai apropiate informații și să gestionezi situația conform regulilor stilului (ex: “n.d.” pentru “no date”).
Schimbarea URL-urilor: Link-urile pot deveni “moarte” (broken links) în timp. Utilizarea DOI-urilor sau arhivarea paginilor (ex: prin Internet Archive’s Wayback Machine) pot ajuta.
Ce Nu Este O Sursă Bună Pentru Citare?
Nu toate sursele sunt egale din punct de vedere al credibilității și potrivirii pentru o lucrare academică sau profesională.

Evită Wikipedia ca Sursă Primară: Deși Wikipedia este un punct de plecare excelent pentru a înțelege un subiect și pentru a găsi alte surse, nu ar trebui citată ca sursă principală într-o lucrare academică. Informațiile pot fi modificate de oricine, iar acuratețea nu este mereu garantată. Ceea ce poți face este să verifici sursele menționate în Wikipedia și să citezi acele surse originale.
Surse Necredibile sau Nevalidate: Articole de pe website-uri obscure, forumuri nesupravegheate, postări de blog fără autor sau sursă verificabilă, informații preluate din zvonuri sau știri neverificate.
Cărți sau Articole Anti-științifice sau Pline de Păreri Nejustificate: Fii critic față de conținut. Dacă o sursă prezintă teorii conspiraționiste sau afirmații fără nicio dovadă, poate fi problematic să o citezi ca validă.
Când poți cita surse mai puțin convenționale? Singurul caz când ai putea cita o sursă precum Wikipedia, o postare de pe un forum sau un articol dintr-un ziar neacademic este dacă subiectul tău de cercetare este chiar acel tip de sursă. De exemplu, dacă analizezi modul în care se formează miturile pe Wikipedia, atunci vei cita pagini Wikipedia. Dacă studiezi impactul unui zvon viral pe rețelele sociale, atunci vei cita postările respective.

Greșeli Comune în Citare și Cum Să Le Eviți
Conștientizarea greșelilor frecvente te poate ajuta să le eviți:

Plagiatul Involuntar: Nu înțelegi diferența dintre parafrazare și citat direct, sau uiți să adaugi sursa la o idee reformulată.
Soluție: Învață să parafrazezi corect și să citezi întotdeauna după o parafrazare.
Lipsa Consecvenței: Folosești APA aici, MLA acolo, sau amesteci formatări.
Soluție: Alege un stil și respectă-l integral. Folosește unelte de management al referințelor.
Informații Bibliografice Incomplete sau Incorecte: Lipsesc nume de autori, ani, titluri, pagini sau URL-uri.
Soluție: Notează toate detaliile bibliografice la momentul documentării.
Citări Dințate (Incomplete): Ai o intrare în lista de referințe, dar nu ai citat-o în text, sau invers.
Soluție: Fă o verificare finală riguroasă a corespondenței între text și lista de referințe.
Citări Greșit Formatate: Utilizarea greșită a italicei, a punctuației, a ghilimelelor, a prepozițiilor.
Soluție: Studează ghidul stilului de citare ales.
Neînțelegerea “Common Knowledge”: Citatul unor informații larg cunoscute sau, invers, necitarea unor idei sau date specifice.
Soluție: Consultă ghiduri despre ce se consideră “common knowledge” în domeniul tău. Fii precaut și mai bine citezi decât să nu o faci.
Citarea Doar a Ultimului Autor (în unele stiluri): Unele stiluri au reguli specifice pentru citarea mai multor autori, iar încălcarea lor este o greșeală.
Soluție: Verifică regulile stilului pentru numărul de autori.
Importanța Citării în Diverselor Domenii Profesionale
Deși cel mai des asociată cu mediul academic, citarea are o importanță vitală și în alte domenii profesionale:

Jurnalism: Jurnaliștii trebuie să atribuie informațiile obținute din surse externe (interviuri, comunicate de presă, rapoarte) pentru a-și asigura credibilitatea și pentru a evita acuzațiile de furt intelectual sau dezinformare. Deși nu folosesc neapărat stiluri academice stricte, principiul citării este prezent (ex: “potrivit unui comunicat al companiei X…”, “a declarat ministrul Y…”).
Drept: Avocații și cercetătorii juridici se bazează pe citarea precisă a legilor, jurisprudenței, doctrinei și a altor surse legale pentru a-și construi argumentația. Stilurile de citare juridică (ex: Bluebook) sunt extrem de riguroase.
Medicină și Cercetare Științifică: În aceste domenii, citarea este la ordinea zilei. Lucrările publicate într-o lună pot fi deja învechite de descoperiri noi, deci citarea corectă a studiilor anterioare este crucială pentru a construi pe baza cunoștințelor existente și pentru a asigura validitatea metodelor și rezultatelor. Stiluri ca Vancouver sau AMA sunt comune.
Inginerie și Tehnologie: Inovația se construiește pe munca precedentă. Inginerii și cercetătorii din aceste domenii citează brevete, articole tehnice, standarde și alte lucrări pentru a-și documenta cercetarea, a evita duplicarea eforturilor și a clarifica contribuțiile. Stiluri ca IEEE sunt esențiale.
Marketing și Publicitate: Chiar și în aceste domenii, consultarea și citarea studiilor de piață, a rapoartelor de analiză și a lucrărilor relevante pot fi necesare pentru a susține strategii și recomandări.
Concluzie: Citarea – Un Semn de Respect și Rigoare
În concluzie, modalitățile de citare reprezintă un set de reguli și convenții folosite pentru a recunoaște și a atribui corect sursele de informație utilizate într-o lucrare. Indiferent de stilul ales (APA, MLA, Chicago, IEEE etc.), scopul fundamental rămâne același: a preveni plagiatul, a conferi credibilitate, a valida cercetarea și a onora munca altor creatori de cunoaștere.

Citarea nu este un obstacol, ci un fundament al integrității intelectuale și profesionale. Înțelegerea și aplicarea corectă a principiilor de citare sunt competențe esențiale care te vor servi pe tot parcursul carierei tale, fie ea academică sau profesională. Dedică timp învățării și practicii, folosește resursele disponibile și vei transforma citarea dintr-o corvoadă într-un instrument puternic de comunicare și de construire a cunoașterii.

Întrebări Frecvente (FAQ) despre Citare
1. Ce este, pe scurt, plagiatul? Plagiatul este furtul intelectual. Implică preluarea ideilor, textului, datelor sau oricărei alte forme de creație a altcuiva și prezentarea lor ca fiind proprii, fără a atribui corect sursei originale.

2. Care este diferența între citare în text și lista de referințe? Citarea în text este o referință scurtă, plasată direct în corpul textului pentru a indica de unde provine o anumită informație. Lista de referințe (sau bibliografia) este o listă completă, la sfârșitul lucrării, cu detaliile fiecărei surse citate, permițând localizarea acesteia.

3. Trebuie să citez și cuando parafrazez? DA! Acesta este un punct crucial. Chiar dacă reformulezi ideea cu propriile tale cuvinte, ideea în sine aparține autorului original și trebuie citată.

4. Ce fac dacă o sursă pe internet nu are dată de publicare sau autor? Verifică dacă există informații similare (ex: data ultimului update al paginii, numele organizației care administrează site-ul). Dacă nu găsești, consultă ghidul stilului de citare pentru indicații (adesea se folosește “n.d.” pentru “no date” și numele organizației ca autor). Totuși, fii precaut la astfel de surse, ele pot fi considerate mai puțin credibile.

5. Care stil de citare este “cel mai bun”? Nu există un stil “cel mai bun”. Fiecare stil este adaptat nevoilor specifice ale unui anumit domeniu. Alegerea stilului se face în funcție de cerințele academice, profesionale sau ale publicației vizate.

6. Cum pot gestiona un număr mare de referințe? Folosirea unor programe de management al referințelor precum Zotero, Mendeley sau EndNote este recomandată. Acestea te ajută să organizezi, să citezi și să generezi bibliografii automat.

7. Pot folosi Wikipedia ca sursă? De obicei, nu ca sursă primară într-o lucrare academică. Poți folosi Wikipedia pentru a te familiariza cu un subiect și pentru a identifica alte surse pe care să le citezi. Dacă subiectul tău de cercetare este chiar modul de funcționare al Wikipedia, atunci vei cita pagini Wikipedia.

8. Ce înseamnă “et al.”? Înseamnă “și alții” (din latină “et alia” – și alte lucruri, “et alii” – și alții, “et aliae” – și altele etc.). Este folosit în unele stiluri de citare (cum ar fi APA) pentru a scurta citarea atunci când sunt mai mulți autori (de obicei, de la trei sau mai mulți autori în sus).

9. Când citez direct, este suficient să pun textul între ghilimele? Nu. Trebuie să pui textul între ghilimele și să incluzi citarea în text (autor, an, și, dacă este posibil, numărul paginii).

10. Ce consecințe are plagiatul? Consecințele variază de la eșecul unei lucrări, exmatriculare din instituții academice, pierderea diplomelor, până la consecințe legale și deteriorarea ireparabilă a reputației profesionale.