Ce drepturi are un copil din afara căsătoriei?

Din ce în ce mai mulți copii născuți în România sunt crescuți de mame singure. Într-o societate în care numărul persoanelor căsătorite a scăzut și maternitatea solitară a crescut, Codul civil român garantează drepturile copiilor din afara legăturii conjugale. Dar cu toate acestea, care sunt drepturile copilului din afara căsătoriei? În cele ce urmează vom detalia lucru, în conformitate cu poziția adoptată de Societatea Civilă și Justiția din România.

Ce drepturi are un copil din afara căsătoriei? Răspunsul este clar și concis: la fel ca orice alt copil. Indiferent de natura legăturii, copii din căsătoriei sunt egali în faţa legii cu cei din căsătorie, precum şi cu cei adoptați, au aceleași drepturi în temeiul legii. Acest lucru este afirmat în art. 260 din Constituția Română, unde se garantează că toți copiii sunt egali în fața legii, indiferent de filiație și de starea civilă a părinților.

Astfel, părinții trebuie să ofere asistență copiilor născuți în interiorul sau în afara căsătoriei, în timpul minorității lor și în alte cazuri în care sunt împuterniciți din punct de vedere legal. La rândul lor, copiii trebuie să se bucure de protecția prevăzută în acordurile internaționale care le protejează drepturile.

Punctul de dispută constă mai degrabă în necesitatea ca copilul să fie recunoscut legal, pentru a se bucura de toate drepturile și îndatoririle conferite în statutul de copil. În cazul în care declarația de recunoașterea a fost făcută de către un părinte sau de ambii părinți, “de drept” descendentul dobândește toate drepturile.
Bineînţeles, copiii născuți din căsătorii diferite vor moştenii împreună numai pe tatăl lor comun sau pe mama lor comună, neavând vocație succesorală la moștenirea lăsată de tatăl vitreg, respectiv mamă vitregă.

În cazul în care un părinte refuză să-și recunoască paternitatea și există suspiciuni bine întemeiate că copilul este al lor, aceștia pot merge în instanță pentru a depune o acțiunea pentru încuviinţarea exercitării autorităţii părinteşti, astfel încât judecătorii să solicite cât mai multe probe relevante (inclusiv testul ADN), pentru a determina afilierea dintre cele două persoane.

După stabilirea filiației, el/ea trebuie să își exercite toate îndatoririle drepturi și îndatoririle cerute de lege asupra descendentului său: autoritatea părintească, pensia alimentară, regimul de vizitare, reprezentarea legală, îngrijirea și protecția, fără a face vreo deosebire față de ceilalți copii pe care i-ar putea avea. În mod similar, copilul născut în afara căsătoriei va beneficia de aceleași drepturi ca frații săi, de distribuirea moștenirii (dacă există). Nerespectarea acestor obligații dă naștere infracțiunii de abandonare a familiei, specificată în Noul Cod Penal.

În cele din urmă, este util să știm că, chiar dacă avem un copil născut în afara căsătoriei, recunoașterea acestuia este la fel de simplă și directă ca înscrierea sa în registrul civil. Deci, pentru a înregistra un copil din afara căsătoriei trebuie doar să facem o declarație de recunoaștere la Serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau, după caz, la Serviciul de stare civilă din cadrul primăriei în a cărei rază teritorială ne aflăm.