Prietenia este un dar prețios, o floare rară care înfrumusețează viața noastră. Aceasta ne îmbogățește experiențele și ne ajută să navigăm prin momentele dificile. În rândurile de mai jos, voi prezenta două compuneri care explorează adâncimea și complexitatea relațiilor de prietenie.
Exemplul 1
Într-un mic oraș de la poalele muntelui, trăiau doi prieteni nedespărțiți, Andrei și Maria. Andrei, un băiat de 16 ani, era pasionat de fotografie și visa să devină mare artist. Cu părul castaniu și ochii verzi, emană un farmec aparte. Maria, de 15 ani, era o tânără cu o inimă bună, recunoscută pentru talentul ei la desen. Avea părul lung, negru ca o noapte senină și o zâmbet care putea lumina chiar și cele mai întunecate zile.
Era o zi de primăvară, când soarele călărea cerul senin și aerul era plin de parfumul florilor înflorite. Andrei și Maria au decis să meargă în pădurea din apropiere pentru a căuta inspirație pentru proiectele lor. Aici, sub umbra copacilor, au avut loc discuții profunde despre visele și temerile lor, fiecare găsind în celălalt curajul de a-și urma pasiunile.
Una dintre cele mai frumoase amintiri pe care le aveau împreună era o zi în care Andrei l-a încurajat pe Maria să își expună lucrările la un concurs de artă. „Dacă nu încercăm, nu vom ști niciodată cât de departe putem ajunge,” îi spusese el cu o sinceritate care o impresionase. Această trăsătură a lui Andrei – încrederea în ceilalți – era o raritate în zilele noastre.
Pe de altă parte, Maria avea o blândețe aparte, care reieșea și din modul în care își trata prietenii. Într-o zi, a observat că Andrei era descurajat din cauza criticii asupra fotografiilor sale. „Fiecare greșeală este o lecție, Andrei. Nu te descuraja!” a spus ea, motivându-l să continue să fotografieze. Această empatie a Mariei era asemenea unei flori rare, ce înflorea în mijlocul unei păduri de spini.
După acea zi, prietenia lor s-a întărit și mai mult, demonstrând că, în cele mai dificile momente, prietenii adevărați sunt acei oameni care reușesc să transforme poveștile triste în amintiri fericite. Aceasta este cu adevărat esența prieteniei: o floare rară care, odată descoperită, nu se ofilește niciodată.
Raportul compunerii
Această compunere de 300 de cuvinte cu subiectul „Prietenia floare rară…” a fost redactată după următoarele cerințe:
- au fost notate două date de identificare a personajelor (vârstă, ocupație, portret fizic etc.);
- au fost prezentate prin câte o secvență comentată, două trăsături morale ale personajelor;
- s-a precizat cadrul spațio-temporal al întâmplării;
- a fost relatată o întâmplare, respectând succesiunea logica a evenimentelor;
- a fost inclus conținut adecvat cerinței formulate;
- s-au respectat limitele de spațiu indicate.
Exemplul 2
Într-o dimineață senină de primăvară, în micuțul sat de la marginea pădurii, soarele strălucea cu putere, iar florile începeau să-și deschidă petalele, vestind venirea căldurii. Marea majoritate a copiilor se jucau în curțile lor, însă eu, Andrei, îmi petreceam timpul aventurându-mă prin pădurea din spatele casei, un loc plin de mistere și povești. În acea zi, soarta urma să-mi ofere un dar rar: o prietenie pe care nu o voi uita niciodată.
Pe măsură ce pătrundeam mai adânc în pădure, am zărit o fetiță stând cu spatele la mine. Avea părul lung, cu bucle aurii, și o rochiță albă, plină de flori colorate. Curios, m-am apropiat încet și am întrebat-o ce face acolo. Spre surprinderea mea, s-a întors și m-a privit cu un zâmbet cald. Se numea Sara și venise să culeagă flori parfumate pentru a le aduce mamei ei, care avea nevoie de puțin optimism după o perioadă mai puțin fericită.
Am început să discutăm despre visele noastre, despre cum ne imaginăm viitorul și despre locurile pe care ne-ar plăcea să le vizităm. Pe măsură ce timpul trecea, am realizat că între noi s-a format o legătură specială, o prietenie rară, căci în ea nu era loc pentru judecăți sau răutate. Împreună, am cules flori și am inventat povești despre fiecare dintre ele, lăsându-ne imaginația să zburde liber. Rând pe rând, ne-am împletit visele și am decis să facem o promisiune: în fiecare sâmbătă, ne vom întâlni în pădure și vom căuta comori ascunse și aventuri.
Zilele s-au transformat în săptămâni, iar întâlnirile noastre deveneau tot mai minunate. Am învățat să ne sprijinim unii pe alții, să ne împărtășim temerile și visele, și să ne bucurăm de micile fericiri ale vieții. Am descoperit împreună frumusețea pădurii, ne-am făcut o mică lume a noastră, unde fiecare zi era o nouă aventură.
Însă, într-o dimineață ploioasă de toamnă, Sara mi-a mărturisit o veste tristă: familia ei urma să se mute în alt oraș, departe de satul nostru. Uneori, viața are un mod straniu de a ne pune la încercare prieteniile cele mai frumoase. Mi-a fost greu să accept, dar am știut că prietenia noastră este suficient de puternică pentru a rezista distanței.
În ultima noastră întâlnire, am petrecut ore întregi împreună, revizuind amintirile noastre cele mai frumoase și făcând promisiuni de a păstra legătura. Sara și-a luat rămas bun cu lacrimi în ochi, dar și cu zâmbete feerice, știind că prietenia noastră era precum o floare rară, menținută în viață prin dragoste și amintiri.
Anii au trecut, dar amintirea Sarei rămâne vie în inima mea. De fiecare dată când văd o floare rară, îmi amintesc că prietenia adevărată este un dar pe care nimeni nu ni-l poate lua. Este un sentiment profund, care ne învăluie cu căldură și ne inspiră să fim mai buni. Ca o floare rară, prietenia necesită îngrijire și răbdare, dar roadele sale sunt neprețuite.
Raportul compunerii
Această compunere cuvinte cu subiectul „Prietenia floare rară…” a fost redactată după următoarele cerințe:
- s-a precizat cadrul spațio-temporal al întâmplării;
- a fost relatată o întâmplare, respectând succesiunea logica a evenimentelor;
- a fost inclus conținut adecvat cerinței formulate;
- s-au respectat limitele de spațiu indicate.
No Comment! Be the first one.
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.