Nivelul pH-ului și cancerul, alimentele alcaline și acide

Dezechilibrele care apar la nivelul pH-ului organismului pot conduce la dezvoltarea mai multor probleme de sănătate. Cu toate acestea, alimentele pe care le consumați pot juca un rol esențial în creșterea sau scăderea pH-ului corpului, iar unele alimente pot fi mai alcaline decât altele. Un corp cu un pH acid atrage după sine o varietate de boli, afecțiuni cum ar fi cancerul și îmbătrânirea. Un pH acid poate să apară din cauza stresului emoțional, suprasolicitării cu toxine, a reacțiilor imune sau a oricărui proces care privează celulele de oxigen și de alți nutrienți. Cu toate acestea, o dietă care este foarte acidă poate modifica într-o anumită măsură și nivelurile de pH. Corpul încearcă să compenseze un nivel de pH acid folosind minerale alcaline pe care le-a stocat. Dacă dieta nu conține suficiente minerale pentru a compensa, va exista o acumulare de acizi în celule, privându-le de oxigen.

Definiția pH-ului

pH-ul (potențialul de hidrogen) este definit ca logaritmul zecimal cu semn schimbat al concentrației ionilor de hidrogen dintr-o soluție, indicând caracterul acid sau bazic al acesteia. Prin noțiunea de pH se exprimă cantitativ aciditatea (sau bazicitatea) unei substanțe, pe baza concentrației ionilor numiți hidroniu H3O+. Pentru soluțiile foarte diluate se consideră că pH-ul nu mai este egal cu concentrația hidroniului, ci cu concentrația molară a soluției.

Atunci când o soluție este alcalină sau are o alcalinitate, înseamnă că are capacitatea de a neutraliza acizii. Valorile pH-ului variază de la 0 la 14, indicele de 7.0 fiind considerat neutru. Toate valorile peste 7.0 indica un grad mai mare de alcalinizare, iar valorile sub 7.0 arata un nivel mai mare de aciditate.

Organismul uman își păstrează pH-ul în jurul valorii generale de 7.35 – 7.45, iar abaterea de la acești indici anunță instalarea unor afecțiuni. In cazul in care pH-ul sângelui scade cu mult sub 6.8 sau peste 7.8, celulele încetează să mai funcționeze, iar pacientul își pierde funcțiile vitale. Un pH ideal al sângelui este de 7.4, așadar este mai alcalin decât acid. Persoanele care au o problemă de sănătate prezintă un pH al organismului mai acid.

Efectele unui mediu acid

Acumularea acidului poate provoca acidoza, care, la rândul său, afectează ficatul, rinichii, inima, reglarea nivelului de insulină și sănătatea celulelor. Aceste probleme pot conduce rapid la accident vascular cerebral, infarct miocardic, anevrism, probleme cardiovasculare, osteoporoză, obezitate și hipertensiune arterială.

Acidoza modifică de obicei lipidele și acizii grași, care sunt implicați în funcția nervoasă și cerebrală. Această modificare provoacă probleme neurologice, cum ar fi scleroza multiplă, MD, precum și probleme cu echilibrul hormonal în sistemul endocrin.

Un pH acid apare de regulă în urma unui regim alimentar dezechilibrat, produce o stare care stimulează răspunsul genetic la inaniție și predeterminat de foame. Atunci când apare această stare, organismul începe să acumuleze toate caloriile consumate și le depozitează sub formă de grăsimi, de teama că nu va supraviețui din cauza lipsei hranei. Pentru a contracara acest lucru, mulți nutriționiști și sportivi recomandă consumul de mese frecvente, sănătoase pe tot parcursul zilei, în scopul de a menține corpul fericit și încrezător că va continua să fie hrănit. Atunci când organismul prezintă o stare de confort și lipsită de griji, va fi fericit, prin urmare, va arde aceste calorii (metabolism crescut), care ajută la subțierea taliei, la construirea mesei musculare, evitând astfel multe dintre problemele asociate cu acidoza.

Principalele surse de acumulare a acidului în organism sunt:

1. Metabolizarea incompletă (oxidare) a produselor alimentare sau a produselor metabolice “deșeuri” produse ca efect secundar al activității celulare. În timpul respirației celulare și producerii de energie, acizii produși ca parte a produselor “deșeurilor”. Acești acizi trebuie să fie “echilibrați”, neutralizați sau eliminați de către organism prin sistemele de detoxifiere, rinichi, plămâni, ficat și sânge.

2. Consumul de acid prezent în alimente, aer și apă. Emisiile de azot de la automobile și instalații industriale, coloranți alimentari, aerosoli, conservanți, aditivi alimentari, îndulcitori artificiali, îngrășăminte, substanțe poluante în apă, dar și clorura de fluor prezentă în apa de la robinet sunt doar câteva dintre substanțe chimice foarte acide care sunt ingerate de milioane de oameni în fiecare zi.

PH-ul și cancerul

Principalii factori care conduc la apariția cancerului sunt, pH-ul acid și lipsa de oxigen. Altfel spus, cancerul are nevoie de un mediu acid și de un nivel scăzut de oxigen pentru a supraviețui și a se dezvolta. Toate studiile au arătat că pacienții cu cancer în faza terminală au un nivel de aciditate de 1.000 de ori mai mare decât cel al persoanelor sănătoase. Marea majoritate a pacienților cu cancer terminal au un pH foarte acid.

Care este motivul?

Motivul este destul de simplu. Fără oxigen, fermentația glucozei este transformată în acid lactic. Aceasta la rândul său determină o scădere a pH-ului la 7,0. În cele mai multe cazuri de cancer avansat, nivelul pH-ului scade mai mult de 6,5 și poate chiar să scadă la 6,0, 5,7 sau mai mic. Adevărul este că organismul uman nu pot duce o luptă împotriva bolilor dacă pH-ul nu este echilibrat corespunzător.

Tabelul cu “nivelul de pH” al diferitelor alimente