Care este diferența dintre catolici, protestanți și ortodocși?

Cea mai importantă religie din lume este creștinismul. Pe scară largă, în 2010, creștinismul se lăuda cu un număr de 2,3 ​​miliarde de oameni credincioși botezați, plasându-l pe locul 1 în lume ca număr de adepți.
În mod concret, catolicii reprezintă cea mai mare ramură a creștinismului cu aproximativ 1,2 miliarde, urmați de protestanți, care însumează în jur de 550 de milioane și de ortodocși, cu aproximativ 225 de milioane de persoane. Se pare că toți catolicii, ortodocși și protestanții sunt creștini, însă opusul acestei afirmații nu este valabilă. La prima vedere nu există o mare diferență între creștinii ortodocși, creștinii catolici și creștini protestanți, iar dacă analizăm mai atent această chestiune, există totuși unele diferențe între aceste religii. Prin urmare, pentru a elimina orice confuzie în acest sens, în acest articol vom vedea care este diferența dintre catolici, protestanți și ortodocși.

Care este diferența dintre catolici, protestanți și ortodocși?

Creștinismul cuprinde trei curente: catolici, protestanți și ortodocși care venerează așadar același zeu, Iisus Hristos. Aceste religii se bazează pe toate textele sacre, Biblia. În ciuda acestui punct central comun, există câteva diferențe importante între ortodocși, protestanți și catolici.

Autoritatea

Protestanții sunt cei mai stricți, recunoscând doar Biblia și scripturile ei ca sursă de autoritate. Ei resping orice noutate nescrisă în Biblie și urmează principiul decretat de reformatorul Bisericii, Martin Luther, „numai Scriptura” contează. De partea catolicilor și a ortodocșilor, ei recunosc, pe lângă Biblie, tradiția orală care s-a construit de-a lungul secolelor prin diferite dogme și doctrine.

Această divergență este în esență cea care a generat diferențele dintre protestanți și celelalte două religii creștine. De exemplu, pentru creștinii ortodocși, în Dumnezeu sunt trei persoane: Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu Fiul și Dumnezeu Duhul Sfânt. Catolicii cred că Duhul Sfânt vine atât de la Dumnezeu Tatăl, cât și de la Dumnezeu Fiul. În protestantism, crezul creștin comun este adoptat.

Sfinții

Catolicii și ortodocșii se roagă Sfinților. Ei cred în Purgatoriu și o venerează pe Fecioara Maria ca pe o figură sfântă. Aceasta constituie o altă diferență importantă cu Biserica Protestantă care îi refuză pe sfinți și nu-i dedică nicio închinare Mariei. Pentru această ramură, riscul este să îndepărteze credinciosul numai de Hristos sau să cadă într-o formă de idolatrie. Cu alte cuvinte, nimeni nu ar trebui să mijlocească între Dumnezeu și oameni.

Dimpotrivă, printre ortodocși, reprezentarea persoanelor este omniprezentă. Credincioșii pot, prin aceste reprezentări, să-și adreseze rugăciunile sfinților pentru ca ei să mijlocească la Dumnezeu. În ceea ce privește Maria, dogma Imaculatei Concepții în rândul catolicilor nu este recunoscută ca atare de către ortodocși care vorbesc totuși despre „materitatea divină”.

Papa

O diferență importantă este că, în Ortodoxie, capul Bisericii este numai Iisus Hristos. În schimb, în catolicism, Iisus Hristos este capul invizibil al Bisericii, iar cel vizibil este vicarul său, Papa. El este figura principală a catolicismului. Acesta este considerat reprezentarea pe Pământ a lui Isus Hristos și figura autorității Bisericii Catolice. De aceea, cuvântul său este o sursă de influență pentru catolici și este considerat infailibil. Însă, pentru protestanți Papa este o figură importantă, deoarece rămâne un susținător de frunte al religiei creștine, însă nu îl recunosc pe deplin ca fiind o sursă de autoritate, deoarece cred că nici o ființă umană nu este infailibilă, numai cuvântul lui Dumnezeu este.

Sacramentele

O altă diferență între aceste denominațiuni creștine este atitudinea lor față de sacramentele bisericii.

Există șapte sacramente bisericești în ortodoxie și catolicism, dar în protestantism sunt doar două: botezul și împărtășirea. Cu toate acestea, protestanții nu botează copiii în copilărie. Spovedania în biserica protestantă nu este, de asemenea, considerată obligatorie, nici izolvarea. Protestanții resping, de asemenea, învățătura creștină despre „certiri” și purgatoriu. Ortodocșii cred că sufletul defunctului trece la teste după moarte, iar catolicii cred că sufletul merge în purgatoriu, unde este eliberat de păcate.

Bărbați din biserici

Există, de asemenea, o mare diferență între bărbații bisericilor catolice și protestante. Printre catolici, preoți studiază în cadrul unui seminar, iar apoi sunt consacraţi şi întăriţi prin harul sacramental de către un episcop, ceea ce îi face capabili să ofere celorlalți cele şase sacramente. Preoții catolici depun un jurământ prin care se angajează să rămână celibatari pentru tot restul vieții lor, și sunt considerați de către Biserică ca fiind diferiți de oamenii obișnuiți, aceștia acționează în numele lui Isus Hristos, însă spre deosebire de preoții ortodocși trebuie să se căsătorească pentru a putea sluji.

Printre protestanți nu există preoți, ci pastori. Toată lumea poate deveni pastor în teorie, chiar și femei. În general, pastorii sunt instruiți în teologie, apoi la rândul lor pot instrui alte persoane pentru a deveni pastori. Rolul acestora este mai degrabă de a consilia sau de orienta comunitatea (parohia) să își găsească rolul și de a ajuta la dezvoltarea socială. Ei se pot căsători și își pot întemeia o familie.

Divorțul

Cele 3 religii au propriile reguli și proceduri în ceea ce privește divorțul. Pe deoparte, în religia catolică, căsătoria este considerată un sacrament. Astfel, catolicismul nu tolerează divorțul. Despărțirea conjugală presupune separarea fizică a soților și încetarea conviețuirii, pe care Biserica o admite în situațiile în care conviețuirea devine imposibilă. Pentru că poate provoca vătămări ireparabile sau riscuri grave soților și copiilor.

Pe de altă parte, creștinismul ortodox instituția aprobă divorțul preotului, chiar dacă pledează împotriva divorțului ori de câte ori este posibil. Pentru a feri omul de păcatul în care el poate cădea rămânând singur, se permite a doua sau a 3 a treia Cununie). Cu toate acestea, în biserica protestantă luterană, preoții se pot căsători și, întrucât căsătoria nu este considerată un sacrament, pot și divorța. Protestantismul permite, de asemenea, recăsătorirea în multe cazuri.

Icoanele

Majoritatea protestanților recunosc dogma creștină comună a trinității lui Dumnezeu și autoritatea Bibliei. Totuși, spre deosebire de catolici și ortodocși, ei se opun interpretării Sfintei Scripturi. Majoritatea protestanților neagă icoanele, monahismul și venerarea sfinților, crezând că o persoană poate fi salvată prin credința în Isus Hristos. Unele dintre bisericile protestante sunt mai conservatoare, unele dintre ele sunt mai liberale (mai ales această diferență de opinii privind căsătoria și problemele de divorț), multe dintre acestea fiind implicate activ în lucrarea misionară.

Calendarele

Catolicii și protestanții urmează sărbătorile după calendarul gregorian, introdus de Papa de la Roma în urmă cu cinci secole, iar ortodocșii calendarul iulian, introdus tot la Roma, dar cu cincisprezece secole mai devreme, când Cezar era Pontifex Maximus. Țările protestante au fost foarte reticente în a adopta calendarul gregorian, pur și simplu pentru că era catolic – multe dintre ele au continuat să folosească calendarul iulian mult timp după ce statele catolice l-au adoptat. În cele din urmă, l-au acceptat pentru că era mai precis și l-au adoptat ​​oricum. Într-adevăr, importanța pentru Biserică a zilei echinocțiului solar este legată de Paște, care trebuie să cadă întotdeauna în prima duminică următoare lunii pline care urmează echinocțiului de primăvară.

Totuși, acest lucru creează o problemă inacceptabilă în cadrul bisericii ortodoxe. De fapt, calendarul gregorian înseamnă că Paștele poate cădea atât înainte, cât și după cel evreiesc.

Dar canoanele Bisericii Ortodoxe stabilesc că Paștele creștin cade întotdeauna după Paștele evreiesc: de fapt, în textele sacre se spune că Domnul a înviat în prima duminică după Paștele evreiesc.

Utilizarea a două calendare diferite înseamnă că Paștele catolic sosește de obicei cu o săptămână sau două înainte de Paștele ortodox și doar de trei ori în 19 ani cade exact în aceeași zi.

Chiar și de Crăciun există o diferență de date: cea ortodoxă cade de fapt pe 7 ianuarie, zi care în calendarul gregorian corespunde cu 25 decembrie în vechiul calendar iulian.

În Biserica Catolică de astăzi există o obligație de celibat pentru preoți, dar nu a fost întotdeauna așa.

În concluzie?

Diferența dintre catolici, protestanți și ortodocși constă într-o serie de aspecte doctrinare, rituale și organizaționale, cum ar fi credința în autoritatea Papei, interpretarea Scripturii, concepția despre sacramente, structura bisericii și relația cu statul. Deși există unele diferențe semnificative între cele trei ramuri ale creștinismului, ele au în comun credința în Isus Hristos ca Mântuitor și în învățăturile fundamentale ale creștinismului.