Cauzele și simptomele inflamației mușchilor cardiaci

Inflamația mușchilor cardiaci sau miocardita este o boală caracteristică proceselor inflamatorii acute sau cronice la nivelul mușchiului inimii. Este greu de făcut o statistică exactă cu persoanele care se îmbolnăvesc anual de această afecțiune, deoarece multe dintre acestea nici măcar nu realizează că sunt afectate. Bărbații tineri sunt cel mai frecvent afectați. Inflamația mușchiului inimii poate fi considerată a fi o cauză importantă a morții cardiace subite la sportivi.

Definiție: inflamația mușchilor cardiaci (miocardită)

Inflamația mușchilor cardiaci (miocardita) este o inflamație care apare la nivelul mușchilor inimii, adică în miocard. Această boală poate afecta mușchiul și „sistemul electric” al inimii, reducând capacitatea inimii de a pompa și producând ritmuri cardiace anormale sau rapide, adică aritmii. Când se întâmplă acest lucru, poate duce la insuficiență cardiacă.

Cauzele inflamației mușchilor cardiaci

Cauza principală a inflamației mușchilor inimi sau miocardita o reprezintă contactul cu agentul viral, dar poate fi produsă de o infecție bacteriană sau fungică, abuzul de alcool, anumite tulburări autoimune și medicamente. În plus, slăbirea sistemului imunitar al organismului și tulburările autoimune sunt factori importanți care predispun la apariția bolii.

Mai mult decât atât, în general persoanele care nu s-au odihnit suficient de mult după o infecție, sunt în special expuse riscului de a dezvolta o inflamație la nivelul mușchilor cardiaci.

Simptomele inflamației mușchilor cardiaci

În stadiile incipiente ale inflamației mușchilor cardiaci sau miocarditei, pot apărea simptome ușoare, cum ar fi durere în piept, bătăi rapide sau neregulate ale inimii sau dificultăți de respirație. Unele persoane aflate în stadiile incipiente ale miocarditei nu au niciun simptom.

Semnele și simptomele miocarditei variază în funcție de cauza bolii. Semnele și simptomele comune ale miocarditei includ următoarele:

• Bătăi rapide sau neregulate ale inimii (aritmii);
• Pierderea bruscă a cunoștinței;
• Oboseală;
• Dureri în piept;
• Dificultăți de respirație, fie în repaus fizic, fie în timpul activității;
• Acumulare de lichid cu umflarea picioarelor, gleznelor și tendoanelor;
• Alte semne și simptome tipice ale unei infecții virale, cum ar fi dureri de cap, dureri de corp, dureri articulare, febră, dureri în gât sau diaree.

Uneori, simptomele miocarditei pot fi similare cu cele ale unui atac de cord. Atunci când pacientul are dureri în piept inexplicabile și dificultăți de respirație, va trebui să solicite asistență medicală de urgență.

Simptomele inflamației mușchilor cardiaci la copii

Copiii cu inflamație la nivelul mușchilor cardiaci sau cu miocardită, pot avea unele dintre următoarele semne și simptome:

• Bătăi ale inimii prea rapide sau neregulate (aritmii);
• Respirație grea;
• Respirație rapidă;
• Febră;
• Leșin;
• Dureri în piept.

Diagnosticul inflamației mușchiului inimii

La programarea stabilită, medicul va lua în considerare simptomele pacientului și istoricul său medical. Dacă există o suspiciune de miocardită, testele de sânge, electrocardiograma (EKG, ECG), ultrasunetele pentru a vizualiza pe un monitor inima și RMN-ul pot fi de ajutor.

Tratamentul inflamației mușchiului inimii

Tratamentul este axat în principal pe contracararea insuficienței cardiace. Doze mici de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (cum ar fi ibuprofenul sau aspirina) sunt recomandate pentru gestionarea simptomelor. În timpul fazei acute a miocarditei, activitatea fizică ar trebui restricționată atât la sportivi, cât și la non-sportivi, și asta pe o perioadă de cel puțin șase luni.

De asemenea, există tratamente menite să ajute inima în cazul în care insuficiența provoacă aritmii. Mai ales atunci când inima este slăbită, pot fi prescrise medicamente pentru a-i reduce volumul de muncă, cum ar fi inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei, blocanții receptorilor angiotensinei II, beta-blocante și diuretice.

În cazuri grave de miocardită, pacientul se poate alege cu un tratament mai agresiv, care poate include următoarele proceduri medicale:

• Oxigenarea extracorporală cu membrană;
• Contrapulsație cu balon intra-aortic;
• Medicamente intravenoase;
• Dispozitive de asistență ventriculară.