Ce este Palestina?

Palestina joacă un rol central în conflictul din Orientul Mijlociu și, de asemenea, în războiul actual din Israel. Acest pământ este disputat de evrei și musulmani. Dar ce este Palestina, de fapt?  Haideți să aflăm împreună răspunsul la această întrebare!

Ce este Palestina?

Palestina este un stat cu recunoaștere limitată, întrucât cel puțin 55 de țări din cele 183 care sunt membre cu drepturi depline în Organizația Națiunilor Unite nu îi recunosc existența ca atare.

Oricine vorbește despre Palestina astăzi se gândește doar la o parte din vechea Palestină. În aceste zone trăiesc arabi numiți palestinieni. Acestea sunt așa-numitele teritorii palestiniene. Zonele sunt ocupate de armata israeliană din 1967. Prin urmare, guvernul Israelului stabilește în cele din urmă care legi trebuiesc respectate.

Statul Palestina este situat în Peninsula Sinai, în partea de sud-vest a Asiei. Teritorile sale sunt înconjurate de malurile Mării Mediterane. Palestina este împărțită în două teritorii: Cisiordania, care se învecinează cu Israelul și Iordania, și Fâșia Gaza, adiacentă Egiptului. Partea de est a Ierusalimului, capitala Israelului, este, de asemenea, considerată palestiniană.

Țara este situată într-o zonă climatică subtropicală, cu veri mediteraneene calde și uscate și ierni blânde. Terenul este muntos. Cel mai înalt punct este vârful Tal-Asur (1022 metri). Cel mai mare fluviu este Iordanul, care își are originea în nord, în Lacul Tiberias, și se varsă în Marea Moartă, în partea sud-estică. Linia de coastă a Mării Moarte este cea mai joasă zonă de uscat de pe planeta noastră.

De unde provine numele de Palestina?

Numele „Palestina” provine de la „Filistia”, care se referă la partea situată pe coasta Mediterană a Orientului Mijlociu locuită în vremuri străvechi de filisteni. Scriitorii greci, începând cu Herodot, au numit acest pământ Palestina sau Siria Palestina. În anul 4 d. Hr. Romanii și-au stabilit stăpânirea directă în țară, proclamând-o provincie romană – Provincia Iudeea.

Împăratul roman Aelius Traianus Hadrianus a oprit în 135 d.Hr. Revolta evreiască împotriva Romei condusă de Bar Kochba. El a schimbat numele Ierusalimului în „Aelia Capitolina” și a ordonat ca întreaga regiune dintre Marea Mediterană și râul Iordan să fie numită „Palaestina” (versiunea latină a numelui grecesc). În timpul mandatului britanic, numele „Palestina” a fost atribuit întregului teritoriu al Israelului. La mijlocul secolului al XX-lea, denumirea de „palestinieni” („popor palestinian”, „popor arab al Palestinei”) s-a format din cuvântul „Palestina”, referindu-se la arabii care trăiau pe acest teritoriu, deși anterior cuprindea toți locuitorii din regiunii şi nu avea o conotaţie etnică. În 1994, ca urmare a Acordurilor de la Oslo dintre Israel și Organizația pentru Eliberarea Palestinei (OEP), a fost înființată Autoritatea Națională Palestiniană (ANP) pentru a guverna teritoriul care cuprinde Cisiordania și Fâșia Gaza. În acest moment, ANP controlează parțial (împreună cu Israelul) doar Cisiordania, iar Fâșia Gaza este de fapt controlată de mișcarea Hamas. ANP urmărește recunoașterea internațională a independenței statului Palestina și, prin urmare, mass-media folosesc adesea numele „Palestina” pentru a se referi la Autoritatea Palestiniană și la statul Palestinei recunoscut de unele țări. În același timp, în documentele semnate de Israel și Organizația de Eliberare a Palestinei ca urmare a Acordurilor de la Oslo, este folosit termenul de „Autoritate Palestiniană”.

De ce Palestina este ocupată de Israel?

După Primul Război Mondial, regiunea Palestinei a intrat sub mandatul Societății Națiunilor sub conducerea britanică. În anii 1920, în cea mai mare parte, britanicii au creat Emiratul Transiordan, care și-a câștigat independența în 1946. 

În toamna anului 1947, la sesiunea Adunării Generale a ONU, a fost adoptată rezoluția nr. 181, care vorbea despre un plan de împărțire a teritoriului rămas al Palestinei în state evreiești și arabe. Spre deosebire de evrei, care au fost de acord cu rezoluția, liderii arabi au respins-o. În același timp, nu toți locuitorii din regiune au început să fie numiți palestinieni, așa cum se întâmplase încă din vremea Imperiului Roman, ci doar arabi.

Neputând rezolva problema, britanicii au fost nevoiți să se retragă în 1948, când liderii evrei au declarat și înființarea statului Israel. 

Palestinienii au ripostat. A urmat primul război, cu trupe din statele arabe vecine invadând țara. 
Sute de mii de palestinieni au fost dezrădăcinați atunci în infama „Nakba”, care înseamnă „catastrofă” în arabă, când aproximativ 85% din populația arabă (peste 700.000 de oameni) a fost nevoită să-și părăsească casele tradiționale, fugind în Liban, Siria și Iordania – unde au trăit și au murit în tabere pentru refugiați. 

Până la încetarea focului din anul următor, Israelul preluase controlul aproximativ asupra tuturor teritoriilor. Iordania a ocupat pământul care a devenit cunoscut sub numele de Cisiordania, iar Egiptul a ocupat Gaza. Ierusalimul a fost împărțit în două, Israelul ocupând jumătatea de vest și Iordania ocupând cealaltă jumătate de est. 

Incursiunile israelienilor asupra palestinienilor nu s-au oprit aici, așa că, la începutul lunii iunie 1967 israelienii au reușit în decurs de șase zile să învingă trei armate arabe (Egipt, Siria, Iordania) și să-și tripleze teritoriul anexând Ierusalimul de Est, Cisiordania, Fâșia Gaza, Peninsula Sinai și Înălțimile Golan. Fără aceste teritorii, Israelul ar fi fost astăzi doar o fâșie subțire pe care inamicii o puteau cuceri cu ușurință. Prin urmare, Israelul s-a gândit că s-ar putea apăra mai bine în viitor dacă ar exista deja soldați israelieni acolo.

La început, mulți cetățeni ai Israelului au fost fericiți să trăiască pe teritoriile ocupate. Au putut să își facă vacanțele acolo și unii au început să locuiască în aceste zone. Apartamentele sunt scumpe în Israel. Unii israelieni cred că Israelul are o revendicare asupra întregii zone. Nu le plac arabii și cred că teritoriile lor ar trebui pur și simplu să devină parte a Israelului, iar arabii să meargă în alte țări arabe.

În teritoriile ocupate, unii arabi cred exact contrariul: în opinia lor, nu ar trebui să mai existe Israel. Ei ar dori să-i alunge pe toți evreii iar întreaga Palestină, inclusiv zona Israelului, ar trebui să devină un stat arab.