Cum Aflu Dacă Am Colită? Semne, Diagnostic și Ghidul Pacientului După Primirea Vestei

Tulburările digestive sunt frecvente și pot varia de la un disconfort minor trecător la afecțiuni cronice serioase. Adesea, simptome precum durerea abdominală, balonarea sau modificările tranzitului intestinal ne pun pe gânduri și ne fac să ne întrebăm ce se întâmplă în interiorul nostru. Una dintre preocupările care pot apărea, mai ales dacă simptomele persistă, este posibilitatea unei inflamații la nivelul colonului, cunoscută sub termenul generic de colită.

Dar cum poți ști dacă simptomele tale indică într-adevăr colită? Și, mai important, cum se stabilește un diagnostic cert? Acest articol îți va ghida pașii pentru a înțelege mai bine această afecțiune și rolul medicului în procesul de diagnostic.

Ce Este Colita (Pe Scurt)?

“Colita” nu este o singură boală, ci un termen umbrelă care descrie inflamația colonului (intestinul gros). Această inflamație poate fi cauzată de o varietate de factori, inclusiv infecții, boli autoimune, lipsa fluxului sanguin, reacții la medicamente sau radiații, sau chiar cauze necunoscute. Unele dintre cele mai cunoscute tipuri de colită includ:

• Colita Ulcerativă: O boală inflamatorie intestinală (BII) cronică ce afectează, de obicei, rectul și se extinde pe o porțiune variabilă din colon.
• Colita Crohn (dacă afectează colonul): O altă BII care poate afecta orice parte a tractului digestiv, de la gură la anus, inclusiv colonul. Inflamația poate fi “pătată”, alternând zone afectate cu zone sănătoase.
• Colita Infecțioasă: Cauzată de bacterii (E. coli, Salmonella, etc.), virusuri (Cytomegalovirus) sau paraziți.
• Colita Ischemică: Apare atunci când fluxul sanguin către o parte a colonului este redus, cel mai adesea din cauza aterosclerozei.
• Colita Microscopică: O formă de colită care nu este vizibilă la colonoscopie, dar inflamația este evidentă la microscop, pe o probă de țesut (biopsie). Include colita colagenoasă și colita limfocitară.
• Colita de diversiune: Apare într-o porțiune de colon care a fost “deviată” chirurgical (unde scaunele nu mai trec).
• Colita indusă de medicamente: Anumite medicamente (cum ar fi AINS sau anumite antibiotice) pot irita sau inflama colonul.

Cum se manifestă colita? Simptomele

Simptomele colitei pot varia în funcție de tipul de inflamație, de severitatea acesteia și de porțiunea de colon afectată. Cu toate acestea, există anumite manifestări comune care ar trebui să ridice un semn de întrebare și să te determine să consulți un medic.

Iată cele mai frecvente simptome ale colitei:

1. Durere abdominală și crampe: Acesta este un simptom foarte comun. Durerea este adesea localizată în abdomenul inferior, dar poate apărea oriunde. Poate fi constantă sau poate apărea sub formă de crampe, adesea ameliorată după eliminarea scaunului sau a gazelor. Intensitatea variază de la ușoară la severă.
2. Modificări ale scaunului: Acesta este, perhaps, cel mai caracteristic set de simptome:
   • Diaree: Adesea, scaunele devin moi, apoase și mult mai frecvente decât de obicei. Poate exista o senzație de urgență (nevoia imperioasă de a merge la toaletă, dificil de amânat).
   • Sânge în scaun: Un simptom îngrijorător care apare frecvent, în special în colita ulcerativă și cea infecțioasă severă. Sângele poate fi roșu aprins (d jașe pe scaun sau în vas) sau amestecat cu scaunul. Scaunele pot avea un aspect mucos și sangvinolent (scaune muco-sangvinolente).
   • Mucus în scaun: Prezența unei cantități crescute de mucus poate fi un semn de inflamație.
   • Tenesme rectale: Senzația persistentă de a avea nevoie să elimini scaunul, chiar și după ce ai fost la toaletă, adesea însoțită de durere și o senzație de defecare incompletă.
   • Mai rar: Unii pacienți pot prezenta constipație, mai ales dacă inflamația încetinește tranzitul intestinal sau dacă este implicat doar rectul (proctită).
3. Balonare și gaze: Inflamația poate afecta motilitatea intestinală și poate duce la acumularea excesivă de gaze.
4. Oboseală: Inflamația cronică, pierderea de sânge (care poate duce la anemie) și malabsorbția pot cauza o stare de oboseală persistentă.
5. Scădere în greutate inexplicabilă: Dacă pacienții evită să mănânce de teamă să nu-și agraveze simptomele, sau dacă inflamația afectează absorbția nutrienților, poate apărea pierderea involuntară în greutate.
6. Febră: În special în colita infecțioasă sau în perioadele de activitate intensă a bolilor inflamatorii intestinale.
7. Pierderea apetitului: Durerea, disconfortul abdominal și greața pot reduce pofta de mâncare.

Simptome extraintestinale (în special în Bolile Inflamatorii Intestinale):

În cazul colitei ulcerative și bolii Crohn, care sunt afecțiuni sistemice, inflamația nu se limitează doar la colon, ci poate afecta alte părți ale corpului. Aceste manifestări includ:

• Dureri articulare (artrită)
• Probleme oculare (ochi roșii, dureroși, vedere încețoșată)
• Leziuni cutanate (erupții, noduli dureroși)
• Probleme hepatice sau ale căilor biliare
• Osteoporoză (pe termen lung)

Este important de subliniat că simptomele pot avea perioade de exacerbare (crize) și perioade de remisiune (ameliorare sau dispariție). De asemenea, severitatea poate varia enorm, de la forme ușoare, cu disconfort minim, la forme severe, cu simptome invalidante și risc de complicații.

De Ce Nu Ar Trebui Să Te Autodiagnostichezi? Suprapunerea Simptomelor

Este crucial să înțelegi că simptomele enumerate mai sus nu sunt specifice doar colitei. Ele pot fi cauzate și de:

• Sindromul de Intestin Iritabil (SII)
• Gastroenterite (răceli la stomac)
• Intoleranțe sau alergii alimentare
• Diverticulită
• Boala celiacă
• Hemoroizi sau fisuri anale (pentru sângerări)
• Infecții parazitare
• Cancer colorectal

Doar un medic, pe baza istoricului medical complet, examenului fizic și a investigațiilor specifice, poate stabili cauza exactă a simptomelor tale.

Când Ar Trebui Să Consulți Un Medic?

Nu ignora simptomele digestive persistente! Ar trebui să consulți un medic (medic de familie, care te poate îndruma apoi către un gastroenterolog) dacă prezinți:

• Diaree care durează mai mult de câteva zile sau o săptămână.
• Sânge vizibil în scaun.
• Durere abdominală severă, mai ales dacă apare brusc.
• Scădere inexplicabilă în greutate.
• Febră asociată cu simptome digestive.
• Schimbări persistente în obiceiurile intestinale (diaree, constipație, alternanță).
• Simptome care îți afectează semnificativ calitatea vieții.

Cum Află Medicul Dacă Ai Colită? Pașii Spre Diagnostic

Procesul de diagnosticare a colitei este complex și implică mai multe etape, deoarece medicul trebuie nu doar să confirme inflamația, ci și să determine tipul acesteia și cauza. Iată ce presupune:

1. Consultația Medicală și Anamneza: Primul pas este discuția detaliată cu medicul. Acesta îți va pune întrebări despre:

   • Natura simptomelor: cum au început, cât durează, cât sunt de severe, cum se modifică (zi/noapte, înainte/după masă/scaun).
   • Istoricul medical personal și familial: boli preexistente, medicamente luate, alergii, boli digestive în familie (BII, polipi, cancer).
   • Dieta și stilul de viață: obiceiuri alimentare, nivel de stres, călătorii recente.
   • Orice alt simptom aparent necorelat (dureri articulare, probleme oculare, etc.).

2. Examenul Fizic: Medicul va efectua un examen fizic, inclusiv palparea abdomenului pentru a verifica sensibilitatea, distensia, prezența unor mase sau zgomote intestinale anormale. Un examen rectal digital poate fi, de asemenea, necesar.

3. Analize de Laborator: Acestea sunt esențiale și pot include:

   • Analize de Sânge:
     • Hemoleucogramă completă: Poate detecta anemia (cauzată de pierderea de sânge sau inflamație cronică) sau un număr crescut de globule albe (semn de infecție sau inflamație).
     • Markeri ai inflamației: Proteina C-reactivă (CRP) și Viteza de Sedimentare a Hematiilor (VSH) sunt adesea crescute în prezența inflamației intestinale.
     • Analize pentru depistarea carențelor: Fier, vitamina B12, acid folic (datorită absorbției deficitare).
     • Testarea funcției hepatice și renale: Pentru a evalua starea generală de sănătate și a exclude alte cauze.
   • Analize de Scaun:
     • Coprocultura: Identifică infecțiile bacteriene (Salmonella, Shigella, E. coli, Clostridium difficile etc.).
     • Examenul Parazitologic: Caută prezența paraziților intestinali.
     • Calprotectina Fecală: Acesta este un marker foarte util al inflamației intestinale. Un nivel crescut sugerează inflamație activă în intestin și poate ajuta la diferențierea între BII (unde este crescută semnificativ) și SII (unde este, de obicei, normală sau ușor crescută).
     • Testul pentru Toxina Clostridium difficile: Important dacă simptomele au debutat după un tratament cu antibiotice.

4. Investigații Imagistice: Acestea pot oferi informații despre structura și starea colonului:

   • Radiografie Abdominală Simplă: Poate fi utilă în urgențe pentru a detecta o posibilă ocluzie sau perforație intestinală, dar nu oferă detalii despre peretele colonului.
   • Tomografia Computerizată (CT) sau Rezonanța Magnetică Nucleară (RMN): Aceste investigații pot vizualiza peretele colonului (îngroșare), extinderea inflamației, prezența ulcerațiilor, abceselor sau fistulelor (în special utile în boala Crohn). RMN-ul este adesea preferat, mai ales la pacienții tineri, pentru a evita expunerea la radiații.
   • Ecografia Abdominală: Deși mai puțin specifică pentru vizualizarea lumenului colonului, poate detecta îngroșări ale peretelui intestinal sau colecții lichidiene în jur.

5. Investigații Endoscopice (Cruciale!): Acestea sunt, adesea, “standardul de aur” pentru diagnosticarea multor tipuri de colită, permițând vizualizarea directă a mucoasei colonului și recoltarea de biopsii.

   • Colonoscopia: Permite medicului să examineze vizual întregul colon și, uneori, porțiunea finală a intestinului subțire (ileon terminal) folosind un tub flexibil cu o cameră video la capăt. Se caută semne de inflamație: roșeață, edem (umflare), pierderea desenului vascular, ulcerații, sângerări, pseudo-polipi, îngustări.
   • Sigmoidoscopia Flexibilă: Similară cu colonoscopia, dar examinează doar partea inferioară a colonului (rectul și colonul sigmoid). Este mai rapidă și necesită o pregătire mai simplă, dar nu evaluează întregul colon.
   • Biopsia: Acesta este pasul cheie în timpul endoscopiei. Medicul va preleva mici fragmente de țesut (biopsii) din zonele afectate și, uneori, din zone aparent sănătoase. Aceste biopsii sunt trimise unui medic anatomo-patolog, care le examinează la microscop. Examenul microscopic confirmă prezența inflamației, arată tipul de celule implicate, modificările arhitecturale ale mucoasei și poate identifica cauza (ex: inflamație cronică specifică BII, modificări specifice colitei microscopice, semne de ischemie).

Ce Se Întâmplă După Stabilirea Diagnosticului?

Primirea unui diagnostic de colită poate fi copleșitoare, mai ales dacă este o formă cronică precum colita ulcerativă sau boala Crohn. Totuși, stabilirea diagnosticului este un pas esențial și pozitiv, deoarece permite inițierea unui plan de management personalizat. Iată la ce să te aștepți:

1. Confirmarea și Explicarea Diagnosticului: Medicul gastroenterolog va discuta cu tine rezultatele tuturor investigațiilor și va confirma tipul specific de colită de care suferi. Este momentul să pui întrebări despre boală, cauzele probabile, evoluția așteptată și opțiunile de tratament. O înțelegere clară a diagnosticului tău este crucială.

2. Elaborarea unui Plan de Tratament Personalizat: Tratamentul colitei depinde fundamental de cauză (infecțioasă, autoimună, ischemică etc.), de severitatea inflamației, de extinderea acesteia și de starea generală de sănătate a pacientului.

   • Medicație: Acesta este, de obicei, pilonul principal al tratamentului, în special în colitele cronice (BII). Tipurile de medicamente includ:
     • Aminosalicilați (5-ASA): Folosiți frecvent pentru formele ușoare-moderate de colită ulcerativă și pentru menținerea remisiunii.
     • Corticosteroizi: Utilizați pentru a controla rapid puseele severe de inflamație, dar nu sunt indicați pentru utilizare pe termen lung din cauza efectelor secundare.
     • Imunomodulatoare: Medicamente care suprimă sistemul imunitar (ex. Azatioprină, Mercaptopurină) pentru a reduce inflamația și a menține remisiunea, mai ales în BII moderate-severe. Efectul lor apare mai lent.
     • Agenți Biologici și Terapii Țintite: Medicamente moderne, administrate injectabil sau perfuzabil, care vizează molecule specifice implicate în procesul inflamator. Sunt folosite în forme moderate-severe de BII care nu răspund la terapiile convenționale.
     • Antibiotice: Indicate dacă colita are o cauză infecțioasă sau dacă sunt prezente complicații infecțioase (abcese).
     • Tratament Simptomatic: Medicamente antidiareice, antispastice (folosite cu precauție, mai ales în BII), suplimente de fier (pentru anemie).
   • Dieta și Nutriția: Deși nu există o dietă universală pentru colită, medicul sau un nutriționist specializat te poate ajuta să identifici alimentele care îți agravează simptomele în perioadele de puseu și să te asiguri că primești nutrienții necesari. Hidratarea corespunzătoare este foarte importantă.
   • Modificări ale Stilului de Viață: Renunțarea la fumat este esențială, în special în boala Crohn. Gestionarea stresului prin tehnici de relaxare, exercițiu fizic regulat (adaptat stării tale) și un somn odihnitor pot avea un impact pozitiv.
   • Intervenții Chirurgicale: În cazuri severe, complicate sau care nu răspund la tratamentul medicamentos, poate fi necesară o intervenție chirurgicală pentru a îndepărta o porțiune afectată a colonului sau, în colita ulcerativă severă, întregul colon (proctocolectomie), uneori cu crearea unei pungi interne (j-pouch) sau a unei stome permanente/temporare (ileostomie).

3. Monitorizare pe Termen Lung: Colitele cronice, în special BII, necesită monitorizare continuă. Aceasta include:

   • Controale Medicale Regulate: Pentru a evalua starea ta, a ajusta tratamentul și a gestiona eventualele efecte secundare ale medicației.
   • Analize de Sânge și Scaun Periodice: Pentru a monitoriza inflamația și a detecta potențiale deficiențe nutriționale sau efecte secundare ale tratamentului.
   • Colonoscopii de Urmărire: În cazul colitei ulcerative și al bolii Crohn cu afectare extinsă a colonului, sunt necesare colonoscopii periodice (de obicei, începând la 8-10 ani de la diagnostic) pentru a verifica inflamația și a depista modificări precanceroase (displazie), având în vedere riscul crescut de cancer colorectal pe termen lung.

4. Gestionarea Puseelor și a Remisiunii: Vei învăța să recunoști semnele unui puseu (revenirea sau agravarea simptomelor) și să colaborezi cu medicul pentru a ajusta tratamentul. Scopul este de a ajunge în remisiune – o perioadă cu simptome minime sau absente – și de a menține această stare cât mai mult timp posibil prin tratamentul de întreținere.

5. Suport Psihologic și Grupuri de Sprijin: A trăi cu o boală cronică poate avea un impact semnificativ asupra sănătății mintale. Anxietatea, depresia și izolarea sunt comune. Discuția deschisă cu medicul, terapia cu un psiholog sau psihiatru și conectarea cu alte persoane care se confruntă cu aceleași probleme prin grupuri de sprijin sau asociații de pacienți pot fi extrem de benefice.

6. Educația Pacientului și Autogestionarea: Cu cât înțelegi mai bine boala ta și tratamentul, cu atât vei fi mai capabil să o gestionezi eficient. Pune întrebări, caută informații din surse credibile și implică-te activ în propriul plan de îngrijire.

Concluzie

Aflarea dacă ai colită nu este un proces pe care îl poți realiza singur, doar pe baza simptomelor. Deși simptomele digestive persistente, în special cele cu sânge în scaun, ar trebui să te alerteze și să te motiveze să caute ajutor medical, un diagnostic cert poate fi stabilit doar de către un medic, pe baza unei evaluări complete, a analizelor de sânge și scaun, a investigațiilor imagistice și, cel mai important, a examinării endoscopice cu biopsie.

Dacă te confrunți cu simptome care te îngrijorează și te fac să te gândești la colită, cel mai bun și singurul pas corect este să consulți un medic. El este specialistul care deține cunoștințele și instrumentele necesare pentru a pune un diagnostic precis și a te îndruma către cel mai bun management al situației tale de sănătate. Nu amâna vizita la medic – sănătatea ta digestivă este esențială pentru starea ta generală de bine.