România, un nou Vest sălbatic?

Cel puțin asta ar fi concluzia la care am ajunge dacă i-am asculta pe criticii măsurii de relaxare a legislației armelor, măsură pe care actualii guvernanți o au în vedere. Criticile, venite din partea unor necunoscători, nu fac niciun bine celor care doresc să fie educați în spiritul adevăratei libertăți. ”Doar sclavii nu sunt înarmați” și pe baza acestui dicton, Părinții Fondatori ai Statelor Unite ale Americii au clădit marea democrație de peste ocean în spiritul prosperității și desăvârșirii ființei umane.

Motivul pentru care “yankeul” de rând poate căpăta foarte ușor o armă de foc nu are legătură cu apărarea contra infractorilor sau criminalilor. Sau cel puțin nu cu apărarea împotriva delicvenților obișnuiți. Nu acesta este motivul principal, așa cum îl vântură ignoranții din presa noastră mioritică. ”Doar marii dictatori se tem ca poporul pe care îl conduc să fie înarmat”. De-aici ar trebui să deducem ușor cine sunt principalele ținte ale unei populații înarmate. Un Hitler, Stalin sau Mao ar fi avut mari probleme în a-și instaura dictatura dacă s-ar fi confruntat cu o populație înarmată și educată în cultul adevăratei libertăți așa cum este cea din SUA. Poate de aceea, de peste 200 de ani, Statele Unite ale Americii este țara cu cel mai mare grad de libertate de pe Glob asta în timp ce aproape toate celelalte țări s-au confruntat la un moment dat cu o dictatură sub o formă sau alta.

Din nefericire, ”idioții utili” din mass-media românească nu s-au prins de acest lucru și promovează agresiv o legislație anti-arme. Este foarte adevărat că accesul neîgrădit la arme de foc poate crește infracționalitatea. Dar există numeroase cazuri care demonstrează contrariul: un infractor se va abține să comită o crimă într-o locație unde cetățenii sunt înarmați. Deci adevărul este la mijloc. Criticii accesului liber la arme de foc arată cu degetul spre SUA ca exemplu negativ dar uită că în Elveția, o țară cu o legislație blândă în acest sens are puține incidente armate. Infracționalitatea în general și cea legată de armele de foc în special este strâns legată de mediul în care creștem și suntem educați. Bande înarmate, multe formate din imigranți sau din indivizi crescuți într-un mediu nepotrivit fac legea în suburbiile marilor orașe americane. Masacrele comise de indivizi din clasa de mijloc sunt relativ rare dar sunt folosite agresiv de propaganda globalistă pentru a-i dezarma pe americani astfel încât Statul să nu mai întâmpine nici un obstacol în „domesticirea” supușilor săi.

”Oamenii omoară oameni și nu armele” dar mai putem adăuga aici și medicamentația psihotropă luată de mulți dintre ucigașii în masă din America, medicație ce are evidente efecte dăunătoare în anumite situații.

O armată sau o miliție formată din cetățeni bine înarmați și bine antrenați se poate dovedi o alternativă potrivită la armata regulată în cazul în care patria trebuie apărată. Elveția, o țară despre care se spune că era temută până și de Hitler a găsit cheia succesului în acest sens, fiind un demn exemplu de urmat inclusiv de către țara noastră. Bugetul pe care îl cheltuim pe apărare ar fi astfel mult redus iar banii economisiți ar putea fi direcționați spre alte sectoare vitale.

Dictaturile se tem ca populațiile să fie înarmate dar nici nu pot asigura securitatea propriilor cetățeni. Cazul ziaristului saudit Khashoggi, ucis de serviciile secrete ale Arabiei Saudite în Turcia este elocvent. În Turcia dictatorului Erdogan unde tiranul se teme de proprii cetățeni Khashoggi a fost o victimă sigură pentru asasinii săi. Ar fi supraviețuit el dacă ar fi fost înarmat? Posibil. Dar acest exemplu este mai mult decât suficient pentru a sublinia faptul că aici, în România, avem nevoie cu toții de o educație corespunzătoare în spiritul adevăratei libertăți.

Autor: Cimpoieru Ciprian