Deși în timpul celui de-al Doilea Război Mondial cel de-al Treilea Reich [1] a fost învins din punct de vedere militar, bancherii puternici, industriașii și funcționarii publici ai regimului nazist au recăpătat curând influență în tânăra Republicii Federale Germane (RFG) și au început să lucreze pentru un nou scop: integrarea economică și politică a întregii Europe. Aceștia doreau să formeze un nou bloc, a cărei componențe trebuia să includă Germania, Italia, Franța, Danemarca, Norvegia, Italia, Finlanda, Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria, Croația, Serbia, Grecia și Spania. Prin formarea acestui bloc comunitar de state, naziștii aveau de gând să își extindă viziunea imperialistă de dominație mondială prin cucerirea economică și politică a Europei prin intermediul „Bruxelles UE”. Așa a luat naștere Uniunea Europeană!

În conformitatea cu rapoartele unor autori internaționali de renume, înființarea UE, precum și moneda euro ca monedă unică, a fost decisă de grupul secretar Bilderberg la mijlocul anilor ’50 ai secolului trecut. Acest lucru este demonstrat de documentele scurse ale organizației Bilderberg, [2] care prezintă înființarea unei piețe europene comune și crearea unei monede europene unice la decizia sa din 1955. Participanților la conferințele Bilderberg anuale, formate din reprezentanți la nivel înalt din industrie, finanțe, mass-media și politică, li s-a dat ordin să o facă și să o desfășoare pas cu pas. Există chiar și un document care demonstrează că conceptul de Uniune Europeană a fost propus înainte de sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, când naziștii știau că au pierdut războiul.

Grupul secret Bilderberg [3] este de fapt o organizație fascistă cu rădăcini naziste, conducere nazistă și ideologie nazistă. După cum se poate afla cu ușurință, grupul Bilderberg a fost fondat de un nazist și condus timp de zeci de ani. Prințul Bernhard al Olandei este fondatorul Grupului Bilderberg, iar în 1954 a organizat prima conferință la Hotel Bilderberg din Olanda, de unde și numele grupului. Prințul nazist Bernhard nu a fost doar membru al tuturor organizațiilor naziste, dar a lucrat și pentru compania IG Farben, [4] a cărei filială a produs pesticidul pe bază de cianură pentru lagărele de concentrare, numit Zyklon B. [5]

De asemenea, conform raportului agenției americane de informații militare EW-Pa 128, [6] cunoscut și sub numele de „The Red House Report”, [7] naziștii de top s-au întâlnit la Hotel Maison Rouge din Strasbourg la 10 august 1944, știind că războiul se va încheia printr-o înfrângere militară totală și au făcut planuri pentru continuarea nazismului sau pentru al Patrulea Reich. Au plănuit să realizeze o comunitate prosperă economică pan-europeană bazată pe o piață comună. Cei mai buni industriași participanți au primit undă verde de către conducerea nazistă pentru a economisi cât mai mult posibil din cunoștințele și capitalul lor, pe de o parte pentru a nu lăsa să cadă în mâinile ocupanților, și pe de altă parte pentru a-l învesti în altă parte, cum ar fi în țările vecine. De data aceasta, cu omiterea tuturor atributelor externe, dar cu același scop și ideologie.

Forța motrice din spatele ideologiei naziste a fost inițial crearea a unui imperiu european pe baza marilor industrii și a corporațiilor germane care doreau o extindere a pieței pentru produsele lor și care colaborau strâns cu socialiștii naționali. Scopul acestora a fost de a obține controlul piețelor globale din sectoarele industriale cheie ale chimiei, farmaceutice și petrochimice. Și mai mult decât atât, aceștia doreau o liberă circulație a mărfurilor, o piață internă a mărfurilor fără frontiere. La aceasta se adăuga libera circulație a persoanelor fără obstacole, care schimba forța de muncă ieftină în Uniune și demonta câștigurile sociale. Aceasta înseamnă că Uniunea Europeană se află astăzi exclusiv în beneficiul băncilor și corporațiilor, nu în cel al cetățenilor.

Pentru asta, au vândut ideea de expansiune pe continentul european sub sloganul „un singur popor, un singur imperiu, un lider”. Acest lucru nu se referea cu adevărat doar la poporul german, ci toate popoarele europene, care au fost apoi cucerite de Wehrmacht [8] și integrate într-o singur bloc imens industrial. În loc de forța militară, au cucerit țările cu economia modernă, eficientă de produse și arme de război cu ajutorul unei „Pieței comune“.

Printre mogulii bancari la acea vreme, se aflau nume precum Hermann Abs,[9] care era președintele băncii germane în perioada nazistă, s-a așezat în același timp în fruntea consiliul de supraveghere al IG Farben (azi BAYER [10]), compania care a dezvoltat gazul folosit pentru uciderea victimelor în lagărele de concentrare.

De asemenea, o serie de industriași bogați, cum ar fi, Alfred Krupp [11] și Friedrich Flick, [12] care controlau companii cheie precum BMW, SIEMENS și VOLKSWAGEN au primit sarcina de a crea o superputere economică pan-europeană.

Așa se face că, teoreticienii economici naziști au planificat crearea unui sistem uniform de planificare și management pentru economia europeană care să submineze progresiv suveranitatea economică a statelor. În același timp, suveranitatea politică a statelor din acest sistem a trebuit să fie înlocuită de suveranitatea popoarelor care, de fapt, trebuia să conducă la distrugerea independenței statelor naționale tradiționale, așa cum o face astăzi Uniunea Europeană.

Astăzi, puterea care determină guvernarea Europei de către naziști a trecut de la populaţie la interesele corporatiste, mai exact la cartelul bancar, al petrolului şi al medicamentelor (Big Pharma).[13]

El cuprinde interesele de investiţii de multe miliarde de dolari ale industriilor chimice, petrochimice şi farmaceutice. Acest cartel nazist este de departe cel mai mare grup corporatist din lume.

Liderii naziști reprezentanţi din cercurile financiare ce controlează cartelul sunt:
– Grupul Rockefeller, care reprezintă interesele SUA pentru petrol şi medicamente. Acesta este cel mai mare grup de interese financiare. Construit din monopolul secolului XIX asupra corporaţiei standard de petrol, acum el controlează duzini de companii multinaţionale chimice, farmaceutice şi petroliere din întreaga lume. Unul din cei mai proeminenţi ambasadori ai săi în ultimele decenii a fost Henry Kissinger.

– Germania şi Franţa, naţiunile lider în exportul de produse chimice şi farmaceutice în Europa. Acest grup îşi are rădăcinile în sfârşitul secolului XIX şi a cuprins companiile Bayer, Hoechst, BASF şi mai târziu cartelul IG Farben. Companiile succesoare ale acestuia în zilele noastre sunt liderii afacerilor de investiţii în Europa de astăzi şi au instrumentat construcţia „Bruxelles – UE”.

Aşa cum a fost pe larg prezentat în presă la momentul respectiv, cu câteva zile înainte de numirea sa, preşedintele Consiliului European Hermann von Rompuy a fost invitat pentru „interviul de serviciu” prezidenţial, de către grupul Bilderberg – cercul de elită al intereselor corporatiste SUA/EU, sub controlul lui David Rockefeller şi prezidat (la vremea aceea) de fostul comisar UE şi apărător al medicamentelor, Etienne Davignon.

Este astăzi UE o construcție politică democratică?

UE de la Bruxelles nu este un organism democratic. Nici președintele, nici organul său executiv, așa-numita „Comisie Europeană” nu poate fi aleasă sau pusă de către popoare. Cei 27 de membri ai acestui „executiv al UE” sunt numiți în numele intereselor corporative, în special ale industriei chimice, petrochimice și farmaceutice, „cartelul petrolului și medicamentelor”. Acești „comisari europeni” guvernează Europa cu ajutorul a peste 50.000 de birocrați plătiți, niciunul dintre ei nu sunt aleși democratic. „Parlamentul UE”, caracterizat ca instituție democratică, este doar o fațadă, lipsindu-i trăsăturile cruciale ale oricărei democrații, cum ar fi dreptul de a introduce noi legi.

Nu doar conducerea de la Bruxelles nu poate fi aleasă prin vot, ci nici conducerea Băncii Centrale Europene (BCE). Aceștia sunt factorii de decizie influenți asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor UE. Dar ni se spune că toată puterea este suverană popoarelor statelor membre. Aceasta este din nou doar o minciună de propagandă.
Troica formată din Comisia Europeană, BCE și FMI decide cât de multă sau cât de mică prosperitate economică poate exista.

În același timp, alegerile pentru Parlamentul European nu sunt altceva decât o mascaradă care înșală oamenii din Europa, prezentând structura UE ca un sistem democratic. Astăzi, dictatura corporatistă nazistă este nelimitată și în creștere. O țară după alta este integrată în Uniune, primește haina și este condusă de la Bruxelles. Aceasta oferă țărilor membre aspectul suveranității, care de fapt este pierdut. Guvernele și parlamentele au voie să acționeze doar ca actori, fiindcă trebuie să facă ceea ce le dictează directorul.

Ca rezultat direct al influenței acestor interese, deciziile Parlamentului European nu are niciun impact asupra legilor și a așa-numitelor „directive ale UE” adoptate de „Comisia Europeană” asupra vieții a 500 de milioane de oameni din Europa.

Pentru cartelul petrolului şi al medicamentelor, UE este o simplă bază operativă de la care intenţionează să cucerească lumea, folosind forţa politică, economică şi – la nevoie – militară. În vederea atingerii acestui scop, cartelul încearcă să exporte structura nedemocratică a UE şi în alte zone ale lumii. Acţionarii politici ai cartelului prezintă în mod înşelător „Bruxelles – UE” ca fiind un model al democraţiei sec. al XXI-lea şi al păcii. Cu toate acestea, în realitatea UE este de fapt cel de-al patrulea Reich. [14]

Referințe:

  1. https://fr.wikipedia.org/wiki/The_Red_House_Report
  2. http://www.prisonplanet.com/leaked-1955-bilderberg-docs-outline-plan-for-single-european-currency.html
  3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Grupul_Bilderberg
  4. https://en.wikipedia.org/wiki/IG_Farben
  5. https://en.wikipedia.org/wiki/Zyklon_B
  6. http://www.cuttingthroughthematrix.com/articles/Intelligence_Report_EW-Pa_128.html
  7. https://fr.wikipedia.org/wiki/The_Red_House_Report
  8. https://ro.wikipedia.org/wiki/Wehrmacht
  9. https://ro.wikipedia.org/wiki/Bayer
  10. https://de.wikipedia.org/wiki/Hermann_Josef_Abs
  11. https://ro.wikipedia.org/wiki/Alfred_Krupp
  12. https://de.wikipedia.org/wiki/Friedrich_Flick
  13. https://en.wikipedia.org/wiki/Big_Pharma
  14. https://ro.wikipedia.org/wiki/Al_Patrulea_Reich
Comentarii pe Facebook