Astăzi datoria mondială, care a crescut la 188,000,000,000,000 (188 de trilioane) de dolari, depășește de trei ori PIB-ul mondial. Această datorie imensă a guvernelor statelor provine exclusiv din împrumuturi la băncile comerciale și la instituții financiare internaționale, cum ar fi, FMI, BCE sau Banca Mondială, unde tipăresc bani creați din nimic, mai ales prin introducerea numerelor pe calculator și printarea în mod infim, cu rezerva fracționară.

Marea problemă nu reprezintă neapărat sumele datorate pe care le au momentan guvernele la alte bănci sau la instituțiile financiare internaționale enumerate mai sus, ci împrumuturile care cresc zilnic și care practic devin imposibil de achitat de către fiecare națiune în parte.

În mod cert, dacă analizăm situația datoriei majorității statelor lumii, printre care și cea a României, vom vedea că guvernele rostogolesc datoria care ajunge la scadență, adică împrumută din nou pentru a achita datoria veche plus dobânda. Dacă dobânda crește, cu atât urcă și necesarul pentru noi împrumuturi. La împrumuturile contractate pentru rostogolirea datoriei vechi se adaugă în fiecare an și împrumuturile pentru acoperirea deficitului bugetar. Spre exemplu, cu cât România are nevoie să împrumute mai mult cu atât probabilitatea de a achita total împrumutul scade în mod perpetuu.

Acest lucru se traduce prin ideea că datoriile publice ale statelor occidentale nu pot fi finanțate decât pe baza tipăririi de bani la scară largă, ceea ce în viitor va declanșa apariția hiperinflației.

Ce este hiperinflația?

Hiperinflația este considerată creșterea masei monetare dublată de creșterea velocității banilor (viteza de circulație) fără o corespondență reală în producția de bunuri și servicii. Altfel spus, hiperinflația apare atunci când prețurile înregistrează o creștere mai mare de 50% de la o lună la altă, și când apare o scădere simultană a puterii de cumpărare a monedei naționale.

Guvernele lumii se îndreptă către un colaps economic!

„Guvernele vor fi în pragul falimentului și vor face orice pentru a supraviețui: mai întâi vor tipări bani, iar atunci când acest lucru nu va funcționa, vor recurge la război.”

Datorită listei de obligații asumate de guverne pentru care nu există suficiente resurse financiare (salarii, pensie, întreținerea infrastructurii etc.) statele au dezvoltat acest cancer numit datorie externă pe care nu îl pot plăti, dar înainte de a-l recunoaște oficial, imprimă bani, deoarece este cel mai simplu. Astfel, în acest mod, ele amână această problemă pentru viitor!

Așa se explică că, în zilele noastre datoria multor state a ajuns la 800% din PIB-ul acestora. Aceste datorii imense au apărut în special prin prisma faptului că politicienii s-au folosit de împrumuturi pentru a evita majorarea impozitelor și reducerea cheltuielilor, iar în aceste condiții guvernele se vor afla în situație de colaps economic. Această politică expansivă bazată pe datorii și pe tipărirea de banii fără acoperire conduce la hiperinflație, iar în final se va ajunge la crearea unei crize și mai mare. Trebuie amintit că în 2008, piețele financiare au scăzut dramatic, iar următorul episod va fi falimentarea guvernelor. Atunci când se va întâmpla, vom merge la război!

În situația în care anumite țări vor deveni supraîndatorate le va rămân doar două opțiuni, și anume;

  1. să tipărească din nou bani fără acoperire => hiperinflație => tulburări în rândul populațiilor
  2. să nu plătească datoriile externe => dobânzi și penalități => război între state

Șcenariile prevăzute în caz de imprimare fără acoperire economică a monedelor naționale (provoacă inflație și hiperinflație) precum și în caz de neplata datoriilor externe sunt extrem de sumbre, care includ consecințe ample asupra indivizilor și societăţii în ansamblu, cum ar fi tulburări în rândul populațiilor, revoltele sociale, violențe extreme și chiar războaie militare între statele aflate în colaps financiar.

 

Comentarii pe Facebook