Febra denga este o boală virală transmisă la om prin înțepătura țânțarilor infectați, în special specia Aedes aegypti și, într-o măsură mai mică, Aedes albopictus. Prezentă în zonele tropicale și subtropicale ale lumii, denga reprezintă o problemă majoră de sănătate publică la nivel global, milioane de cazuri fiind raportate anual. Deși majoritatea infecțiilor cu virusul denga sunt asimptomatice sau cauzează o formă ușoară a bolii, unii pacienți pot dezvolta forme severe, potențial letale.
Este esențială recunoașterea simptomelor specifice febrei denga, atât a formei clasice, cât și a celei hemoragice, pentru un diagnostic rapid și o gestionare adecvată a bolii.
Ce este Febra Denga?
Febra denga este cauzată de unul dintre cele patru serotipuri ale virusului denga (DENV-1, DENV-2, DENV-3 și DENV-4). O infecție cu un serotip conferă imunitate de lungă durată doar împotriva acelui serotip specific, dar o infecție ulterioară cu un alt serotip crește semnificativ riscul de a dezvolta o formă severă de denga (febre denga hemoragică sau sindromul de șoc denga).
După ce o persoană este înțepată de un țânțar infectat, virusul pătrunde în sânge. Perioada de incubație, adică timpul dintre înțepătură și apariția primelor simptome, este de obicei între 4 și 10 zile, dar poate varia între 3 și 14 zile.
Febra denga se manifestă sub diferite forme de severitate:
- Febra Denga Clasică: Forma cea mai comună, adesea asemănătoare unei gripe severe. De obicei, nu este fatală, dar poate fi extrem de neplăcută și debilitantă.
- Febra Denga Hemoragică (FDB): O formă mai severă și potențial letală, caracterizată prin leziuni vasculare și sângerări.
- Sindromul de Șoc Denga (SSD): Forma cea mai gravă a FDB, implicând șoc circulator.
Să analizăm simptomele specifice fiecărei forme.
1. Simptomele Febrei Denga Clasice
Această formă a bolii începe de obicei brusc, după perioada de incubație, și durează între 2 și 7 zile. Simptomele pot varia în intensitate, de la ușoare la severe, și includ:
- Febră Înaltă: Adesea primul simptom, febra apare brusc și poate fi foarte ridicată, ajungând până la 40°C (104°F) sau chiar mai mult. Febra poate avea un model bifazic, scăzând pentru o zi sau două, apoi reapărând.
- Dureri Severe de Cap: O durere de cap intensă, localizată frecvent în spatele ochilor (durere retro-orbitală). Acest simptom este un indiciu clasic al denga.
- Dureri Musculare și Articulare Intense: Cunoscută și sub numele de “febra oaselor rupte” (breakbone fever), din cauza durerilor musculare, osoase și articulare extrem de severe pe care le provoacă. Pacienții descriu adesea o senzație de “oase rupte”.
- Greață și Vărsături: Mulți pacienți se confruntă cu greață și pot prezenta vărsături.
- Erupție Cutanată (Rash): O erupție roșie, adesea maculară sau maculopapulară (pete plane sau ridicate), poate apărea la 2-5 zile după debutul febrei. Erupția poate începe pe trunchi și se extinde apoi către membre și față. Poate fi însoțită de mâncărime.
- Oboseală Pronunțată: O senzație generală de slăbiciune și oboseală, care poate persista chiar și după dispariția febrei și a altor simptome acute.
- Pierderea Poftei de Mâncare: Anorexia este un simptom frecvent.
- Dureri Leziuni Ușoare la Nivelul Nazo-faringelui: Durere în gât sau inflamație ușoară.
Simptomele febrei denga clasice se remit de obicei în decurs de o săptămână, urmată de o perioadă de convalescență care poate dura mai multe săptămâni, timp în care oboseala și starea generală de slăbiciune persistă. Deși neplăcută și debilitantă, forma clasică este rar fatală, cu o rată a mortalității sub 1%.
2. Simptomele Febrei Denga Hemoragice (FDB) și Sindromului de Șoc Denga (SSD)
Febra Denga Hemoragică (FDB) este o formă mai severă a bolii, care poate evolua rapid și necesită asistență medicală de urgență. FDB tinde să apară mai frecvent la persoanele care au avut deja o infecție anterioară cu un alt serotip al virusului denga, deși cazurile severe pot apărea și la prima infecție (în special la copii) sau în prezența unor condiții medicale preexistente.
FDB are trei faze distincte:
Faza Febrilă: Aceasta este similară cu faza febrilă a denga clasice, cu febră înaltă, dureri de cap, dureri musculare/articulare și greață/vărsături. Această fază durează de obicei 2-7 zile. La finalul acestei faze, pe măsură ce febra scade, unii pacienți (mai ales cei care vor dezvolta FDB) intră în faza critică.
Faza Critică (Semne de Alarmă): Aceasta este faza în care boala poate progresa către forme severe, adesea în jurul zilei 3-7 de la debutul simptomelor, odată cu scăderea sau dispariția febrei. Scăderea febrei NU înseamnă neapărat recuperare în cazul FDB; dimpotrivă, poate semnala intrarea în faza critică. Este vitală recunoașterea semnelor de alarmă în această fază:
- Durere Abdominală Severă și Persistentă: Unul dintre cele mai importante semne de alarmă. Durerea este intensă și continuă.
- Vărsături Persistente: Incapacitatea de a reține lichide, vărsături frecvente.
- Sângerări: Acestea sunt caracteristica definitorie a FDB și pot include:
- Sângerări la nivelul gingiilor.
- Sângerări nazale (epistaxis).
- Peteșii: mici pete roșii punctiforme sub piele, cauzate de spargerea capilarelor.
- Echimoze (vânătăi) spontane sau la o traumă minoră.
- Sângerări la locurile de injectare.
- Sângerări gastro-intestinale (mai puțin frecvente dar severe): vărsături cu sânge (hematemeză) sau scaune negre (melenă).
- Sângerări menstruale abundente la femei.
- Acumulare de Lichide: Datorită permeabilității vasculare crescute, lichidul plasmatic iese din vasele de sânge în cavitățile corpului (pleurale, peritoneală). Acestea pot fi detectate clinic (acumulare de lichid în abdomen – ascită; lichid în jurul plămânilor – efuziune pleurală) sau prin ecografie.
- Letargie sau Neliniște/Iritabilitate: Schimbări ale stării mentale, de la apatie extremă la agitație.
- Mărirea Ficatului (Hepatomegalie): Frecventă în FDB.
- Scăderea Rapidă a Numărului de Trombocite (Trombocitopenie): Analizele de sânge vor arăta o scădere semnificativă a plachetelor sanguine, esențiale pentru coagulare.
- Creșterea Hematocritului (Hemoconcentrație): Pe măsură ce plasma se pierde din vase, proporția de celule roșii în sânge crește.
Sindromul de Șoc Denga (SSD): Aceasta este cea mai severă formă de FDB și apare atunci când scurgerea de plasmă determină o scădere critică a volumului sanguin circulant, ducând la șoc. Sindromul de șoc denga este o urgență medicală și se manifestă prin:
- Piele Rece și Umedă: În special la extremități.
- Puls Rapid și Slab: Tahicardie cu puls filiform.
- Tensiune Arterială Scăzută: Hipotensiune arterială progresivă, care poate duce la colaps circulator.
- Neliniște Extremă SAU Letargie Profundă: Deteriorare rapidă a stării de conștiență.
- Respirație Rapidă (Tahipnee).
SSD este o afecțiune amenințătoare de viață, cu o rată a mortalității semnificativă dacă nu este tratată imediat și corect. Gestionarea implică resuscitare volemică agresivă și monitorizare atentă în spital, de preferat într-o unitate de terapie intensivă.
Diferențe Cheie Între Febra Dengă Clasică și Febra Dengă Hemoragică (Dengă Severă):
Caracteristică | Febra Dengă Clasică | Febra Dengă Hemoragică (Dengă Severă) |
---|---|---|
Severitate | De obicei ușoară până la moderată, neletală. | Severă, potențial letală fără tratament adecvat. |
Simptome Dominante | Febră înaltă, dureri musculare/articulare severe, durere de cap, durere retro-orbitală, erupție cutanată, greață. | Pe lângă simptomele Dengă clasice (în faza febrilă), apar semne de alarmă: durere abdominală severă, vărsături persistente, semne de sângerare, oboseală/iritabilitate marcată, ficat mărit, semne de șoc (puls slab, tensiune scăzută, piele rece/umedă). |
Perioada de Apariție a Simptomelor Severe | Nu apar simptome severe. | Simptomele severe (sângerări, șoc) apar de obicei în faza critică, după ce febra a scăzut. |
Mecanism Subiacent | Infecție virală directă. | Răspuns imunitar disfuncțional la reinfecție (cel mai frecvent), ducând la scurgere de plasmă și afectarea funcției de coagulare (scăderea trombocitelor). |
Management | Suportiv: odihnă, hidratare, controlul febrei/durerii (Paracetamol). | Medical de urgență: spitalizare, monitorizare intensivă, rehidratare intravenoasă, managementul sângerărilor și al șocului. |
Risc de Complicații | Scăzut. | Ridicat (șoc, insuficiență de organe, sângerare severă). |
Risc de Fatalitate | Foarte scăzut. | Semnificativ fără tratament prompt și adecvat. |
Când să Soliciți Asistență Medicală?
Oricine prezintă simptome sugestive de febră dengue, în special dacă a călătorit recent într-o zonă endemică pentru boală (țările tropicale și subtropicale din Asia, Pacific, America Latină și Caraibe, Africa), ar trebui să solicite sfatul medicului.
Este absolut crucial să căutați imediat asistență medicală dacă, în timpul sau după o febră care ar putea fi Dengue, apar oricare dintre semnele de alarmă menționate la secțiunea despre Dengue severă. Intervenția medicală rapidă în faza critică poate salva viața pacienților cu Dengue severă.
Diagnostic și Tratament
Diagnosticul febrei Dengue se bazează pe evaluarea clinică și istoricul de călătorie, fiind confirmat prin teste de sânge specifice (detectarea virusului sau a anticorpilor).
Nu există un tratament antiviral specific pentru Dengue. Tratamentul este suportiv și vizează ameliorarea simptomelor și menținerea echilibrului hidric al pacientului.
- Forma Clasică: Se recomandă repaus la pat, hidratare adecvată (consum de lichide), și medicamente pentru scăderea febrei și ameliorarea durerilor (paracetamol). Este important de EVITAT aspirina și antiinflamatoarele nesteroidiene (cum ar fi ibuprofenul), deoarece acestea pot crește riscul de sângerare.
- Forma Severă (inclusiv Dengue Hemoragică/Șocul Dengue): Necesită obligatoriu spitalizare pentru monitorizare atentă și management intensiv. Tratamentul include rehidratare intravenoasă agresivă, monitorizarea semnelor vitale și a fluidelor corporale, transfuzii sanguine dacă este necesar și managementul complicațiilor.
Prevenție
Deoarece nu există un vaccin disponibil pe scară largă împotriva tuturor serotipurilor virusului Dengue și nu există un tratament curativ specific, prevenția se concentrează pe controlul țânțarilor vectori (Aedes aegypti și Aedes albopictus) și pe protecția individuală împotriva înțepăturilor. Măsurile includ utilizarea repellentelor împotriva țânțarilor, purtarea de haine care acoperă pielea (mai ales în timpul zilei, când țânțarii Aedes sunt cei mai activi), utilizarea plaselor la ferestre și uși, și eliminarea locurilor de reproducere a țânțarilor (recipiente cu apă stătută, anvelope vechi, vase de flori, jgheaburi înfundate).
În concluzie, febra denga se manifestă pe un spectru larg, de la forme ușoare la forme severe. Deși febra denga clasică este adesea autolimitată, febra denga hemoragică și sindromul de șoc denga reprezintă urgențe medicale. Cunoașterea simptomelor, în special a semnelor de alarmă ale formei severe, și solicitarea promptă a ajutorului medical sunt primii pași esențiali pentru un management eficient al bolii și creșterea șanselor de supraviețuire. Prevenția, prin minimizarea expunerii la înțepăturile de țânțari, rămâne cea mai bună strategie pe termen lung în zonele afectate.
Disclaimer: Acest articol oferă informații generale despre simptomele febrei denga și nu înlocuiește sfatul medical profesionist. Dacă prezentați simptome sugestive pentru febra denga, în special dacă ați călătorit recent într-o zonă endemică, consultați de urgență un medic.
No Comment! Be the first one.
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.