Iluzia libertății omului

Această lume este în realitate o mașinărie globală de înrobire, care îi îndrumă pe oameni să gândească că sunt liberi în scopul de a face față robiei și de a-i condiționa să devină sclavi. Adevărul este că majoritatea sunt sclavii stăpânilor care conduc sistemul economic și, de asemena, sunt programați cu iluzia libertății pentru a-i ajuta să se supună înrobirii.

Ideea că statele au fost inventate de cetățeni pentru a-și spori propria securitate este absolut neadevărată. Înainte de guverne lumea era organizată în triburi, ființele umane nu puteau produce decât ceea ce consumau; nu exista o producție excesivă de alimente sau de alte resurse. Astfel, nu era niciun rost să deții sclavi, deoarece sclavii nu puteau produce nici un exces care ar fi putut fi furat de către stăpânii timpurilor.

Astăzi, guvernele au în gestiune adevărate închisori cu milioane de oameni, de la care colectează jumătate din venituri prin forță, impune prea multe legi, pedepsește, torturează, ucide străini, invadează țări sub pretextul parteneriatului strategic cu mari puteri și înrobește generațiile viitoare prin datorii masive. Sistemul tratează oamenii ca pe niște resurse economice și îi definește prin funcțiile economice (de exemplu, lucrători, contribuabili, consumatori, alegători etc.), nu ca ființe umane sau spirituale.

În primul rând, cetățenii sunt programați să vrea fie să fie înrobiți, prin a fi condiționați să-și DOREASCĂ un loc de muncă/o carieră, care, în esență, oferă controlul vieții lor de zi cu zi altora. Cei mai mulți cred în ceea ce li se spune și nu li se spune că lumea este un sistem de înrobire. În schimb, li se spune că s-au născut să lucreze, ceea ce este o virtute și că, dacă studiază și muncesc din greu, vor câștiga foarte mulți bani și vor avea o viață bună. Astfel, sunt crescuți să dorească să fie „legați” de ceva (de exemplu, un loc de muncă, o casă, o căsătorie, o locație geografică unică) pe termen lung. Acesta este motivul pentru care majoritatea oamenilor nu caută aventură, experiențe noi sau adevărata libertate de exprimare, și numai o parte.

Începuturile sclaviei umane

Încă din cele mai vechi timpuri, în momentul în care s-au îmbunătățit condițiile din agricultură a devenit avantajoasă deținerea de sclavi, care a permis crearea unor culturi cu producții în exces. Dintr-o dată a devenit profitabilă exploatarea omului de către om. Acest lucru poate fi comparat cu exploatarea vacilor, care au început să furnizeze exces de lapte și carne, atunci deținerea de vaci a devenit profitabilă pentru unii.

Cele mai vechi guverne și imperii erau, de fapt, o clasă dominantă de vânători de sclavi, care înțelegeau că ființele umane ar putea produce mai mult decât consumau, meritau vânați, capturați, stăpâniți și exploatați. Cele mai vechi imperii egiptene și chineze erau în realitate un fel de ferme umane: unde oamenii au fost vânați, capturați, domesticiți și deținuți ca orice altă fermă de animale.

Datorită îmbunătățirilor metodologice și tehnologice, sclavii au produs suficiente bunuri în exces, suficiente cât să satisfacă nevoile stăpânilor vremurilor. Agricultorii clasei conducătoare au păstrat o mare parte din acest exces, în timp ce făceai cadouri și plăți pentru clasa brutalizatoare; polițiștii, vânătorii de sclavi și sadiștii generali, clasa propagandistică, preoții, intelectualii și artiștii. Această situație a continuat de mii de ani până în secolele XVI-XVII; când din nou au apărut îmbunătățiri masive în tehnologia agricolă și au creat cel de-al doilea val de productivitate excesivă.

Astfel că, au apărut mișcări de reorganizare și cultivare a terenului agricol, care a generat cinci până la zece ori mai multe culturi, creând o nouă clasă de lucrători industriali strămutați de la țară și înghesuiți în noile orașe. Acest exces agricol enorm a fost baza capitalismului care a condus Revoluția Industrială. Revoluția industrială nu a apărut deoarece clasa conducătoare dorea să-și elibereze iobagii; ci mai degrabă pentru că ei și-au dat seama că „libertățile” suplimentare ar putea face „animalele (muncitorul)” lor uimitor de productive.

Dezvoltarea capitalismului

Dezvoltarea capitalismului de stat în secolul al XIX-lea a fost, de fapt, creșterea libertății domestice. S-au acordat libertăți suplimentare „oamenilor-animale”.

În ansamblu, stăpânii s-au străduit să facă un „sclav fericit” prin reambalarea sclaviei ca libertate. Aceasta este o formă de iluzie de spin care inversează semnificația „sclaviei” și „libertății”. De exemplu, libertatea în România înseamna „libertatea de a lucra și a face bani”, ceea ce înseamnă, cu alte cuvinte, „libertatea oamenilor de a alege o formă de înrobire”. Astfel, persoanelor exploatate li s-a oferit mai mult spațiu, nu pentru că stăpânii au dorit să-i transforme în liberi, ci pentru că doreau o productivitate mai mare la costuri mult mai mici. Explicația ar fi că un sclav este cel mai productiv atunci când își imaginează că este liber. Ca urmare, conducătorii trebuie să le ofere celor exploatați iluzia de libertate, pentru a-i recolta cel mai eficient… Capitalismul de stat funcționează numai atunci când spiritul antreprenorial conduce creativitatea și productivitatea în economie.

Identic se întâmplă cu punerea vacilor într-un stand mai mare, acestea vor oferi stăpânilor mai mult lapte și carne. De exemplu; dacă doar una singură dintr-o mie dintre vaci scapă, iluzia de a scăpa crește semnificativ productivitatea restului de 999, agricultorul rămânându-i un câștig net considerabil.

În mod similar, oamenii sunt ținuți ca într-o fermă prin acordarea de licențe. „Animalele” cele mai productive sunt profesioniștii. Deci, conducătorii le pun sclavilor un fel de lanț electronic ca pentru câini numit „licență”. Ceea ce le permite doar să-și exercite comerțul sau exploatarea în „propria fermă”. Pentru a crea în continuare iluzia libertății în „anumite ferme”, unele „animale” au posibilitatea de a alege între câțiva „fermieri” care se prezintă drept investitori, în cel mai bun caz le acordă alegeri minore cu privire la modul în care se lasă exploatați. Ei nu au niciodată posibilitatea de a opri „ferma” și de a fi cu adevărat liberi.

Este esențial să înțelegem realitatea lumii. Când ne uităm la o anumită hartă a lumii, nu ne uităm la țări, ci la adevărate „ferme de exploatare umană”. Este important să înțelegem realitatea ideologiilor. Capitalismul de stat, socialismul, comunismul, fascismul, democrația; acestea sunt toate abordările managementului „oamenilor-animale”. Unii oameni funcționează bine în perioadele lungi de capitalism de stat, în timp ce alții muncesc foarte mult și prost: comunismul.

Programarea minții omului liber, dar în realitate sclav

În esență, i se induce omului exploatat ideea că nu trăiește în sclavie, ci că este liber. Aceasta este înșelătoria și o spălare a creierului. Dar, desigur, sistemul încearcă să-l convingă că are libertate, doar că trebuie oricum să aibă bani pentru a-și plăti facturile, taxele, impozitele, școlile etc,. Prin urmare, indiferent dacă dorește sau nu, ocuparea unui loc de muncă este condiționată sau „forțată” de către stăpânii care controlează sistemul. El trăiește în frică, griji și presiune toată viața, doar pentru a ține o fațadă iluzorie sub programarea sistemului.

Libertatea, în cea mai mare parte, este doar un cuvânt, nu o stare reală de existență. Motivul pentru care oamenii în general cred că au libertate, este pur și simplu pentru că mintea lor este programată să creadă că într-adevăr o au. Această programare este realizată prin intermediul îndoctrinării școlilor, mass-mediei, religiei, naționalismului, ideologilor etc.

Școlile guvernamentale sunt unelte de control mental pentru fermele de „oameni-animale”. Atunci când intră în școli, oamenii își pierd toate libertățile pe măsură ce sunt controlați total și li se acordă reguli de respectat. Ei sunteți învățați să asimileze informații și să fie ascultători, deoarece trebuie să fie harnici și supuși stăpânilor. Li se spune că este pentru binele lor și sunt pedepsiți pentru neascultare. Școala publică este locul în care începe condiționarea de a deveni un robot, o masă de exploatare.

Ei îi antrenează pe copii să „iubească ferma” și să se teamă de adevărata libertate și independență: Și să atace pe oricine pune la îndoială realitatea brutală a proprietății umane. Mai mult, ei creează locuri de muncă pentru intelectualii care se bazează pe propaganda de stat. Majoritatea locurilor de muncă sunt poziții tehnice de sclavie, deoarece lucrează o mare parte din zi în servitutea unui organism corporativ, organizație sau afacere, care este structurată pe o structură ierarhică. Din punct de vedere tehnic, este sclavie.

În realitate, adevărata libertate înseamnă că OMUL poate să facă tot ce își dorește (cel puțin în cea mai mare parte), atâta timp cât nu îi rănești pe ceilalți, fără controlul și fără interferența cu ceilalți.

În concluzie, nu există nicio îndoială că aproape toți oamenii sunt sclavii banilor, însă doar persoanele conștiente își dau seama că totul este o lume plină de minciuni, de control al minții, de iluzie, de sclavie voluntară și de renunțare la viață și libertate.