Pragul de sărăcie în România: când ești considerat sărac?

În România, numărul săracilor este de 4,3 milioane de persoane. Astfel, circa unul din patru locuitori ai României trăiesc într-o gospodărie ale cărei venituri sunt mai mici decât pragul stabilit de Institutului Naţional de Statistică (INS). Șomerii, familiile monoparentale și tinerii sunt cei mai expuși situațiilor de sărăcie extremă. Dar ce înseamnă de fapt pragul sărăciei? Și când o persoană este săracă în România? Depinde de mai mulți factori, inclusiv de locul în care locuiește și de componența familiei sale.

Definiția pragului de sărăcie

Expresia „prag de sărăcie” sau „limita sărăciei” desemnează venitul minim sub care, într-o anumită țară, o persoană este considerată săracă, adică nu se poate bucura de un nivel de trai adecvat. Din această informaţie rezultă că pragul sărăciei este suma monetară minimă pentru a putea satisface nevoile de bază ale unui adult. Printre aceste nevoi de bază se numără hrana, accesul la locuință, educația, îngrijirea sănătății, disponibilitatea apei potabile și a energiei electrice. În țările europene, pragul sărăciei este stabilit la 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent.

Cine este considerat sărac în România?

În anul 2021, 22,6 la sută din populație României, adică aproximativ 4.3 milioane de oameni, se aflau în această situație. Astfel, mai mult de 5 milioane de români nu își putea permite nici măcar o săptămână de vacanță pe an departe de casă. Conform Institutului Naţional de Statistică (INS), cei cu mai puțin de 60 la sută din venitul mediu pe țară, sunt considerați oficial săraci – relativ vorbind. Prin urmare, acest indicator clasifică populația în două categorii: una relativ săracă și alta bogată.

Spre deosebire de sărăcia relativă, există și o definiție a sărăciei absolute. Asta înseamnă că atunci când venitul este mai mic decât atât supraviețuirea unei persoane este amenințată. Potrivit Băncii Mondiale, cei care trăiesc cu mai puțin de 1,90 USD pe zi, sunt considerați absolut săraci.

Care este pragul sărăciei? 

INS a stabilit în 2018 un venit mediu net de 9002 lei/an, sau echivalentul a 750 de lei pe lună pentru gospodăriile formate dintr-o singură persoană, respectiv de 18905 lei/an, sau echivalentul a 1575 de lei/lună pentru gospodăriile formate din doi adulți cu doi copii cu vârsta sub 14 ani. Prin urmare, 22,6% din populația României, adică aproximativ 4,6 milioane de persoane, aveau în anul 2018 un venit disponibil anual mai mic sau egal cu 9002 lei.

Cum arată pragul sărăciei în 2022?

Anul 2022 a adus schimbări majore în piața muncii. Conform INS, câştigul salarial mediu brut a fost de 6.401 lei în luna martie, cu 342 de lei (+5,6%) mai mare decât în februarie. Astfel, câştigul salarial mediu net s-a situat la 3.937 de lei, în creştere faţă de luna precedentă cu 216 lei (+5,8%).

Plecând de la salariul mediu net de 3.937 și raportându-l la pragul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent, reiese faptul că gospodăriile formate dintr-o singură persoană ale căror venituri lunare sunt echivalente sau nu depășesc valoarea de 1574 de lei, sau 18200 de lei/an, sunt practic sărace în România anului 2022. De asemenea, gospodăriile formate din doi adulți cu doi copii cu vârsta sub 14 ani care au un venit lunar mai mic sau egal cu 3148 de lei, sau echivalentul a 37700 de lei/an, la fel, reiese că se află în pragul sărăciei. În schimb, oamenii bogați din România sunt cei care câștigă mai mult de 15000 de lei net/lună sau 180000 de lei/an.