Home Relații, Nou 15 cele mai bune poezii de dragoste scurte
NouRelații

15 cele mai bune poezii de dragoste scurte

Poezia literară a fost întotdeauna una dintre cele mai bune modalități de exprimare a sentimentelor. Poate de aceea, nu există o modalitate mai bună de a face pe cineva să se îndrăgostească sau de a întări o relație, decât amintindu-i cât de important este pentru noi. Dar, pentru a vorbi despre iubire și a o califica sau nu ca atare, este o sarcină cu adevărat „complicată”. Cu toate acestea, au existat nenumărați poeți sau scriitori care ne-au oferit deja o parte din sensibilitatea lor artistică în textele lor minunate, și pe care le putem folosi pentru a impresiona persoanele speciale din viața noastră. Prin urmare, în acest articol veți găsi o selecție de poezii scurte ale unor autori celebri, astfel încât să le puteți trimite prietenului/partenerului sau să le postați pe rețelele de socializare. Iată 15 cele mai bune poezii de dragoste scurte.

1. Jaime Sabines – “Te iubesc la zece dimineața”

Te iubesc la zece dimineața și la unsprezece,
și la doisprezece ziua. Te iubesc din tot sufletul și cu
tot trupul uneori în după-amiezile ploioase.
Dar la două după-amiaza sau la trei când încep
să mă gândesc la noi amândoi și tu te gândești la mâncare
sau la munca de peste zi sau la recreațiile pe care nu le ai,
încep să te urăsc în tăcere, jumătate din ură
o păstrez pentru mine.

Apoi revin la iubire când ne culcam amândoi și
simt că ești făcută pentru mine într-un anume fel.
Mi-o spune genunchiul tău sau pântecele și mâinile mele
se conving de asta și nu există un alt loc unde să vin,
unde să plec un alt loc mai bun ca trupul tău.
Vii toată spre mine ca să mă întâlnești și amândoi
dispărem o clipă ne băgăm în gura lui Dumnezeu,
până când îți spun că mi se face foame sau somn.

2. Nichita Stănescu – “Vârsta de aur a dragostei”

Mâinile mele sunt îndrăgostite,
vai, gura mea iubeşte,
şi iată, m-am trezit
că lucrurile sunt atât de aproape de mine,
încât abia pot merge printre ele
fără să mă rănesc.

E un sentiment dulce acesta,
de trezire, de visare,
şi iată-mă fără să dorm,
aievia văd zeii de fildeş,
îi iau în mână şi îi înşurubez râzând,
în lună, ca pe nişte mânere sculptate,
cum trebuie că erau pe vremuri,
împodobite, roţile de cârmă ale corăbiilor.

3. Lucian Blaga – “Femeie”

Femeie, 
ce mare porți in inima si cine ești?
Mai cânta-mi înc-o data dorul tău, 
să te ascult, 
si clipele sa-mi para niște muguri plini, 
din care înfloresc aievea – veșnicii.

4. Luis Cernuda – „Cu tine”

Pământul meu?
Tu ești pământul meu.

Oamenii mei?
Poporul meu ești tu.

Exilul și moartea
pentru mine sunt acolo unde
nu ești.

Și viața mea?
Spune-mi, viața mea,
ce este, dacă nu ești tu?

5. Ion Minulescu – “Romanță fără muzică”

Ca ne iubim – și-o știe lumea toată –
E-adevărat;
Dar cat ne vom iubi
Nici noi nu știm,
Nici lumea nu va ști…
Și nu va ști-o, poate, niciodată…

6. Edgar Allan Poe

Vrei să te iubească? Așadar, nu vă pierdeți
cursul inimii.
Doar ceea ce ești trebuie să fii
și ceea ce nu ești, nu fii.
Astfel, în lume, felul tău subtil,
harul tău, ființa ta frumoasă,
vor fi obiectul laudelor
și iubirii nesfârșite… o simplă datorie.

7. Pablo Neruda – “Sonet de dragoste XI”

Tânjesc după gura ta, vocea ta, părul tău,
Tăcut și înfometat, îmi caut hrana pe străzi
Pâinea nu mă hrănește, zorile mă sfărâma,
Toată ziua caut urma strălucitoare a pașilor tăi.

Mi-e foame de râsul tău moale,
De mâinile tale de culoarea unei sălbatice recolte,
Mi-e foame de pietrele pale ale unghiilor tale,
As vrea să mănânc pielea ta ca o migdala.

As vrea să mănânc raza de soare care pâlpâie in încântătorul
tău corp,
Nasul, suveran al fetei tale arogante,
As vrea să mănânc umbra trecătoare a genelor tale,

Și merg peste tot înfometat, respirând amurgul,
Vânându-te, pentru inima ta fierbinte,
Ca o pumă in sălbăticiile neroditoare.

8. Mihai Eminescu – “Iubind in taină”

Iubind în taină am păstrat tăcere,
Gândind ca astfel o să-ți placă ție,
Căci în priviri citeam o vecinicie
De-ucigătoare visuri de plăcere.

Dar nu mai pot. A dorului tărie
Cuvinte da duioaselor mistere;
Vreau sa mă-nec de dulcea-nvăpăiere
A celui suflet ce pe al meu știe.

Nu vezi ca gura-mi arsă e de sete
Și-n ochii mei se vede-n friguri chinu-mi.
Copila mea cu lungi și blonde plete?

Cu o suflare răcorești suspinu-mi,
C-un zâmbet faci gândirea-mi să se-mbete.
Fă un sfârșit durerii… vin’ la sânu-mi.

9. José Watanabe

Cât de bogat este să treci de
la gânduri pure la un film pornografic
și să râzi
de sfântul care zboară și de carnea care transpiră.

Cât de bogat este să fii cu tine, poezie
de lumină
pe piciorul unei femei obosite.

10. Tudor Arghezi –Dragoste”

Pe cimpul palid, in sulfina,
Vitele pasc si rumega lumina.
Ramurile, poamele
Fac mierea, smirna si toate aroamele.

Si călușeii cercului cu zodii,
Curcubeie de jivine si jigodii.
Auzi ?
Oglinzi si argintari, si-n ape
Sta scufundat un clavecin cu doua clape.

Zări de zmalț, văzduh de ceramica,
Streașini, un cuib de rindunica.
Sprintenul aer miroase
A răchita tinăra și a mătase.

Pămintul da din el
Tidve, izma. mușetel,
Boance, piersice, struguri.
Rinduri de pluguri.
Cocorii taie brazda stearpa si ara
Nămolul
Tariilor de ceara.
Vin turmele, capre, mioarce
Stai!
Nu te-ntoarce.
Coapsa ta sucită sta așa de bine,
Calda, lingă mine!
Ai vrea să-nceapă noaptea?
Vrei?
Stringe-mi încet un deget, doua, trei.
Neputincioase, somnoroase, putrede, slute,
Pe adormite, pe tăcute.

11. Derek Walcott – “Iubire după iubire”

Va veni vremea
când, cu încântare,
vei spune bun venit sosirii tale
la propria ușă, în propria oglindă,
și fiecare va răspunde zâmbind la salutul celuilalt

spunându-i, stai jos. Mănâncă.
Îl vei iubi iarăşi pe străinul care ai fost.
Oferă-i vin. Oferă-i pâine. Înapoiază inima ta
ei însăşi, străinului care te-a iubit
întreaga ta viaţa – şi pe care l-ai ignorat
pentru altcineva, străinului care îţi ştie toate tainele inimii.
Răsfoieşte scrisorile de dragoste de prin sertare,
fotografiile, vechile însemnări disperate,
decojeşte-ţi imaginea din oglindă.
Aşează-te. Sărbătoreşte, înfruptă-te din viaţa ta.

12. Vasile Alecsandri – “Stelele”

De la mine pân’ la tine
Numai stele şi lumine!

Dar ce sunt acele stele?
Sunt chiar lacrimile mele

Ce din ochii-mi au zburat
Şi pe cer s-au aninat

Cum se-anină despre zori
Roua limpede pe flori!…

Vărsat-am multe din ele
Pentru soarta tării mele!

Multe pentru cei ce sunt
Pribegiţi de pe pământ!

Multe lacrimi de jelire…
Iar de dulce fericire

Ah! Vărsat-am numai două,
Şi-s luceferi amândouă!

13. Paul Verlaine

Te-am visat în seara asta:
ai leșinat în o mie de feluri
Și ai murmurat atât de multe lucruri…

Și eu, la fel cum guști un fruct,
te-am sărutat cu toată gura
Un pic peste tot, munte, vale, câmpie.

Era de o elasticitate,
de un izvor cu adevărat admirabil:
Doamne … Ce respirație și ce talie!

Și tu, draga mea, din partea ta,
ce talie, ce respirație și
ce elasticitate de gazelă …

Când m-am trezit eram, în brațele tale,
Dar mai clare și mai perfecte,
Exact aceeași petrecere!

14. Octavio Paz – „Două trupuri”

Două trupuri unul lângă altul
Sunt uneori două valuri
Marea lor este noaptea

Două trupuri unul lângă altul
Sunt uneori două pietre
Pustiul lor este noaptea.

Două trupuri unul lângă altul
Sunt două rădăcini uneori
Pământul lor este noaptea.

Două trupuri unul lângă altul
Sunt uneori două săbii
Fulgerul lor este noaptea.

Două trupuri unul lângă altul
Sunt două stele, din cerul gol
Prăbuşindu-se.

15. Lucian Blaga – “Femeie”

Femeie, 
ce mare porți in inima si cine ești?
Mai cântă-mi înc-o dată dorul tău, 
sa te ascult, 
si clipele să-mi para niște muguri plini, 
din care înfloresc aievea – veșnicii.

 

Comentarii pe Facebook

Author

ThePOC

error: Content is protected !!
Enable Notifications    OK No thanks