Care este motivul pentru care durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi și de 40 de ore pe săptămâna?

În pofida faptului că românii muncesc multe ore pe săptămână, salariile lor sunt printre cele mai mici din Europa. România se află pe locul 10 în clasamentul privitor la numărul de ore de lucru într-o săptămână al angajaților cu normă întreagă din țările UE, cu 40,7 ore petrecute la serviciu, după cum arată un studiu Eurostat. Cu toate acestea, cetățenii acceptă fără ezitare acest sistem.

Poporul român și nu numai, putem spune că este înrobit pe vecie în sclavie economică. Toți acceptă automat o săptămână de muncă de 40 de ore pe un salariu redus, deși nu este normal să lucreze prea multe ore și încă să se chinuiască să supraviețuiască. Există și oamenii mai norocoși care câștigă suficient pentru a trăi confortabil, însă nu reușesc să muncească mai puțin de opt ore pe zi și 40 de ore pe săptămână. În cele ce urmează, vom vedea care este motivul real pentru care durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi și de 40 de ore pe săptămâna, în condițiile în care tehnologiile actuale au preluat o mare parte din munca lucrătorilor.

Ziua de opt ore este adânc înrădăcinată în cultura occidentală…

Durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi și de 40 de ore pe săptămâna s-a dezvoltat în timpul Revoluției industriale din Anglia, când muncitorii au muncit între 10 și 16 ore pe zi și într-o zi au început să protesteze. Situația de muncă pentru americani s-a schimbat și din 1836 liderii de sindicat ai muncitorilor au cerut să se introducă 40 de ore pe săptămână. În ambele cazuri, cetățenii au fost atât de suprasolicitați încât o zi de opt ore a fost prea grea pentru a fi acceptată. Pe măsură ce tehnologiile au evoluat, lucrătorii industriali au putut produce mai multe bunuri în mai puțin timp. Oricine credea că timpul de lucru va scădea și mai mult în următorii ani s-a înșelat. Acest sistem funcționează de minune în societatea noastră capitalistă implementată cu succes și în România.

Mulți factori au contribuit la apariția sistemului nostru economic actual și la acceptarea noastră a săptămânii de lucru de 40 de ore, cei trei factori cheie fiind datoria, inflația și comportamentul consumatorului.

1. Datoria

Datorită faptului că banii sunt generați prin împrumuturi, înseamnă că sunt generați din datorii. Banii sunt sinonimi cu datoria, iar datoria este sinonimă cu banii. Cu cât sunt mai mulți bani, cu atât există mai multe datorii – și invers. Cu alte cuvinte, dacă guvernul și fiecare cetățean îndatorat ar fi reușit cumva să ramburseze aceste împrumuturi, niciun ban nu ar fi azi în circulație.

Ratele dobânzilor joacă, de asemenea, un rol important în această ecuație. Dacă luați un împrumut și acordați băncii bani care nu există din punct de vedere tehnic, ea se așteaptă să plătiți o dobândă suplimentară. Dacă banii împrumutați provin de la Rezerva Federală a SUA, de unde provin banii de dobândă? Răspunsul este: de nicăieri.

Adică, orice s-ar întâmpla, țara nu va putea niciodată să scape de datoriile sale. Aceasta a fost și intenția acestui sistem financiar. Ca și în cazul aruncării unei monede, cineva va trebui întotdeauna să declare faliment undeva pentru a plăti dobânda, care va fi decontată cu tot mai multe datorii. Pe măsură ce țara continuă să cadă în această gaură și costul vieții crește, devine din ce în ce mai dificil să supraviețuim în această economie. Această încercare disperată de a supraviețui, combinată cu realizarea că ne-am născut în acest sistem, este principalul motiv pentru care acceptăm să lucrăm 40 de ore pe săptămână.

Dar cum beneficiază băncile și companiile de săptămâna de 40 de ore?

Potrivit studiilor, lucrătorul de birou mediu, în cele opt ore de muncă practică mai puțin decât echivalentul a trei ore de muncă – iar acest lucru, în ciuda creșterii profiturilor pentru companiile multinaționale, salariile din România sunt extrem de mici. 8 ore de muncă pe zi, cinci zile pe săptămână şi productivitate/oră de muncă de doar 51,1%. Cam aşa s-ar putea traduce nivelul la care este eficienţa pe piaţa muncii din România. Cu toate acestea, profiturile companiilor sunt mai mari decât au fost de cel puțin 85 de ani.

Care este motivul?

Ziua de opt ore lucrătoare este foarte profitabilă pentru companiile mari, nu numai datorită cantității de muncă pe care oamenii o pot face în cele opt ore, ci și datorită cumpărăturii publice prin strategii de marketing prietenoase care influențează psihicul consumatorului.

2. Inflația

Termenul inflație poate fi explicat după cum urmează; să spunem că guvernul american are nevoie de bani pentru a finanța un anumit program guvernamental. Acesta solicită un împrumut Rezervei Federale a SUA, iar FED-ul este de acord să cumpere obligațiuni guvernamentale de la guvern în cuantumul creditului solicitat. Guvernul SUA tipărește apoi o grămadă de bancnote de hârtie denumite „garanție de trezorerie”, în timp ce Rezerva Federală americană imprimă simultan câteva bucăți de hârtie colorate cunoscute sub numele de bani. Comerțul are loc între guvern și Rezerva Federală a SUA – garanții în schimbul banilor – iar guvernul american depune acești bani nou tipăriți direct într-o altă bancă, care la rândul său, deduce cota și dobânda de la ea. Prin urmare, banii sunt creați din nimic.

Deși acest proces are loc acum electronic (doar 3% din banii noștri sunt în formă fizică, ceilalți 97% există doar în sistemul electronic), problema persistă, reducând astfel valoarea dolarului. În trecut banii erau echivalentul aurului deținut. Acest lucru a dat naștere lumii banilor, dar astăzi valoarea banilor este încredințată Rezervei Federale a Statelor Unite, care nu are obiecții morale de a nu tipări mai mulți bani (aceasta este practic falsificarea legală). Pentru echivalentul costurilor de tipărire, Rezerva Federală americană creează bani pe care guvernul american promite că îi va rambursa – bani care nici măcar nu existau până acum.

Acesta este și modul în care funcționează împrumuturile pe care băncile private le acordă cetățenilor. De fiecare dată când se întâmplă o astfel de tranzacție, aceasta reduce valoarea monedei reale și, prin urmare, apare inflația.

3. Comportamentul consumatorului

Comportamentul consumatorilor se poate traduce prin credința că este bine ca oamenii să cheltuiască mulți bani pe bunuri și servicii. Acest lucru ar fi putut fi valabil în trecut, dar în sistemul nostru capitalist actual și cu costul actual al vieții, comportamentul consumatorilor a avut acum un impact negativ asupra societății noastre, mai ales când inflația și creșterea datoriei sunt incluse în factură.

De la începutul secolului al XIX-lea și Revoluția industrială, „consumatorii” cheltuiesc din ce în ce mai mulți bani pentru achiziții de produse în exces. Această slăbiciune a voinței este alimentată și exploatată de companiile cu spirit de profit. Subconștientul societății a fost influențat de generații de aluzii psihologice, precum publicitatea orientată spre consumator, care a dus în final la anumite obiceiuri și credințe. Trăim într-o societate care ne produce o foame de lux și ne face să ne dorim să cheltuim mulți bani pentru confortul și divertismentul nostru. Cu toate acestea, suntem nemulțumiți în mod constant, întrucât există întotdeauna ceva ce ne dorim cu adevărat. Cumpărăm atât de mult pentru că simțim mereu că ne lipsește ceva.

Săptămâna de lucru de 40 de ore este instrumentul final pentru companii pentru a susține această cultură a cheltuielilor. În condițiile noastre actuale de muncă, suntem nevoiți să ne trăim viața seara și în zilele libere. Cumpărăm lucruri care să ne înveselească, să ne răsplătim, să sărbătorim ceva, să înlocuim problemele, să ne ridicăm moralul sau să luptăm cu plictiseala. Mai ales persoanele care locuiesc în Occident sunt afectate de această problemă și cheltuiesc constant bani inutil. Odată ce avem timp pentru noi înșine, el se scurge mult prea repede. Prin urmare, ignorăm activitățile care sunt gratuite – mersul pe jos, exercițiile fizice, cititul, sportul, hobby-urile etc., pentru că durează prea mult timp.

Puterea de cumpărare este intens promovată. Cultura zilei de muncă de opt ore este destinată doar să asigure că oamenii cumpără mai mult. Dacă au puțin timp liber, nu sunt fericiți. În puținul timp pe care îl au pentru ei înșiși, vor să se trateze și să cheltuiască mulți bani.