Care sunt efectele secundare și contraindicațiile probioticelor?

Probioticele sunt considerate extrem de sănătoase și sunt luate cel mai adesea sub formă de suplimente și alimente. Ele sunt utilizate în special împotriva problemelor gastrointestinale (spre exemplu, în caz de boli cauzate de tratamentul cu antibiotice, precum diaree, sindrom de colon iritabil, colita ulceroasă, boala Crohn), împotriva gingivitei și parodontozei și împotriva eczemei ​​atopice. Cu toate acestea, chiar și cele mai sănătoase suplimente și alimente probiotice pot fi dăunătoare dacă sunt luate în cantități prea mari, în sensul că pot produce reacții adverse și contraindicații. În acest articol, vom analiza efectele secundare și contraindicațiile probioticelor.

Ce sunt probioticele?

Probioticele sunt microorganisme vii care se găsesc în mod natural în intestine sau chiar în alte părți ale corpului uman.
Totuși, nutriționiștii numesc intestinele al doilea creier, deși este mai mult ca un oraș mare dens populată. Acesta găzduiește aproape 100 de miliarde de bacterii.

Proprietățile benefice ale probioticelor sunt bine studiate și dovedite prin studii pe scară largă care au fost efectuate în multe țări. Prezente în produsele lactate fermentate sub formă de fermenți lactici, sunt eficiente în reducerea diferitelor tulburări digestive sau prevenirea infecțiilor respiratorii. Bacteria Lactobacillus rhamnosus GG și drojdia Saccharomyces boulardii sunt utile în prevenirea direei cauzate de tratamentele cu antibiotice și sunt recomandate pentru această indicație la sugari și copii mici.

În afară de Saccharomyces boulardii, care este o drojdie, majoritatea probioticelor sunt bacterii din genul Lactobacillus sau Bifidobacterium, prezente în mod natural în alimentele fermentate și în special în laptele fermentat. Fermentarea este din punct de vedere istoric o metodă de conservare, care induce în alimente formarea de compuși nefavorabili supraviețuirii germenilor periculoși, cum este de exemplu acidul lactic. Alimentele fermentate sunt considerate de oamenii de știință a fi benefice pentru sănătate, făcând posibilă influența pozitivă a compoziției microbiotei intesinală  (flora intestinală), pentru întărirea apărării imune și a efectului de barieră împotriva microbilor toxici. În același timp, în ciuda gamei largi de proprietăți utile, probioticele pot provoca reacții secundare. Majoritatea acestor efecte secundare sunt minore și afectează doar un mic procent din populație. Cu toate acestea, ar trebui să se vorbească despre ele, deoarece pentru unele persoane cu boli cronice, astfel de efecte secundare ale probioticelor pot fi dureroase.

Cum se iau probioticele?

Probioticele se administrează întotdeauna pe cale orală și pot fi luate sub formă de capsule, tablete, pulbere sau alte produse.
Probioticele se găsesc în mod natural în alimente ca laptele acru: lapte coagulat; iaurt; brânzeturi moi (mozzarella, brânză feta, brânză de oaie, etc.); brânză de vacă; chefir, etc.
De asemenea, probioticele se găsesc și în preparatele pe bază de aluat și în produsele din soia, cum ar fi: legume murate (varză, castraveți etc.); bere de casă; măsline verzi; sos de soia; ceai negru sau verde fermentat (kombucha).

Este important de reținut că tratamentul termic distruge probioticele, așa că plăcintele cu brânză, de exemplu, nu le conțin, deși sunt făcute din brânză de vaci.

Probioticele se găsesc și în produsele lactate. Și, de asemenea, în cereale, leguminoase (inclusiv cacao), porumb, banane, mere, sparanghel, alge marine, usturoi și ceapă.

Ce efectele secundare produc probioticelor?

Se pare că administrarea de probiotice este în general sigură. Cu toate acestea, persoanele care au probleme de sănătate asociate pot avea efecte secundare mai semnificative decât persoanele care sunt sănătoase. Ocazional, probioticele duc la probleme ușoare, cum ar fi:

Tulburări digestive

Probioticele au proprietatea de a rămâne în viață în tractul digestiv și de a ajunge în cea mai mare parte în colon. Consumate în cantități adecvate pentru a conferi beneficii, ele modifică compoziția și activitatea microbiotei intestinale (flora intestinală). Ele pot, de exemplu, induce sau crește anumite tipuri de fermentație și, astfel, pot fi cauza unor tulburări digestive benigne, cum ar fi balonarea sau gazele. În cele mai multe cazuri, aceste tulburări regresează spontan în câteva zile.

În cazul unei afecțiuni digestive grave (colită ulcerativă, pancatită etc.) sau în urma unei intervenții chirurgicale la nivelul tubului digestiv, probioticele pot fi de interes (pentru a reechilibra microbiota sau pentru a-i întări efectul de barieră), dar trebuie prescrise de medic.

Dureri de cap

Puțini oameni știu că alimentele probiotice pot provoca dureri de cap. Motivul pentru aceasta este aminele biogene, care se găsesc în iaurt, chefir, varză murată și alte produse cu probiotice. Ce sunt aminele biogene? Aminele biogene sunt produse de degradare a proteinelor în timpul fermentației bacteriene. Cele mai comune amine biogene sunt histamina, tiramina, triptamina și fenetilamina. Aminele biogene pot avea un efect stimulator asupra sistemului nervos central, reduc sau cresc fluxul de sânge în creier, provocând astfel dezvoltarea unei dureri de cap.

Reacții alergice

Suplimentele probiotice pot conține alergeni. De exemplu, unele produse conțin lapte, ouă sau soia, care provoacă reacții alergice la unele persoane.

În cazuri rare, probioticele pot provoca erupții cutanate sau mâncărimi. Într-un studiu din 2018, doi participanți care luaseră probiotice pentru sindromul colonului iritabil au raportat o erupție cutanată cu mâncărime ca efect secundar. Cu toate acestea, reacția a fost trecătoare și de intensitate moderată.

Riscul de boli infecțioase

Probioticele sunt sigure pentru marea majoritate a oamenilor, dar nu sunt potrivite pentru toată lumea. În cazuri foarte rare, microorganismele conținute de probiotice pot pătrunde în fluxul sanguin, provocând boli infecțioase.

Următoarele categorii de persoane sunt cele mai expuse riscului de boli infecțioase cauzate de probiotice:

• Persoanele cu sistemul imunitar slăbit;
• Persoanele care au catetere venoase;
• Persoane care au suferit recent intervenții chirurgicale.
• Persoane care au stat îndelung în spital.

Reacții pseudo-alergice

Unele tulpini bacteriene utilizate în suplimentele probiotice pot produce amine biogene, dintre care cea mai cunoscută este histamina.

Histamina este de obicei produsă atunci când sistemul imunitar detectează o amenințare, cum ar fi un agent patogen sau un alergen. Eliberarea sa, de fapt, dilată vasele de sânge, permițând trecerea celulelor imune în țesuturi pentru a lupta cu agenții patogeni. Acesta este motivul pentru care una dintre manifestările tipice ale alergiilor și stărilor inflamatorii este roșeața. De fapt, se datorează histaminei, care creează vasodilatație, precum și altor simptome precum mâncărime, roșeață și umflarea pielii.

Utilizarea unor probiotice poate crește nivelul de histamină. În mod normal, este degradat în tractul digestiv de o anumită enzimă, diaminooxidaza (DAO), care îi limitează nivelurile, evitând apariția simptomelor de tip alergie. Cu toate acestea, unii oameni nu au cantități suficiente din această enzimă. În aceste cazuri vorbim de intoleranță la histamină, afecțiune care produce reacții pseudo-alergice, care pot fi accentuate prin consumul alimentelor fermentate sau prin unele tulpini probiotice care cresc nivelul de histamină.

Care sunt contraindicațiile pentru probiotice?

Probioticele sunt contraindicate la copiii prematuri, al căror sistem imunitar este imatur. În plus, prescrierea unui sugar a unei formule pentru sugari sau a unui medicament care conține probiotice este responsabilitatea medicului.

Compușii probiotici pot conține alergeni alimentari ascunși, astfel încât utilizarea lor poate să nu fie sigură la persoanele care sunt alergice la laptele de vacă sau la ouăle de găină.

Probioticele sunt contraindicate copiilor sau adulților care suferă de o deficiență imunitară, fie că aceasta din urmă este congenitală, legată de o boală (limfom, leucemie etc.) sau de tratament medical (imunosupresiv, corticosteroizi, chimioterapie etc.)

Utilizarea pe termen lung a probioticelor în același timp cu un număr de antibiotice poate duce la dezvoltarea rezistenței la antibiotice, iar gena de rezistență poate fi transferată la alte bacterii.

Rapoartele rezultate în urma cazurilor de sepsis au scos la iveală faptul că probioticele trebuie utilizate cu prudență de către pacienții cu cateter venos central, cei cu spitalizare prelungită și de cei care suferă de tulburări ale mucoasei intestinale cunoscute sau suspectate.

Cum se reduce efectele secundare și contraindicațiile probioticelor?

În cazul în care apare unul dintre aceste contraindicații și efecte adverse menționate mai sus, fie va trebui oprit consumul, fie va trebui redus, și astfel să se evite orice simptom. De multe ori se întâmplă ca organismul să reacționeze cu aceste efecte doar pentru că nu este obișnuit cu o doză atât de mare de bacterii bune și, de aceea, trebuie să i se acord un timp pentru a se adapta la aceste alimente. După câteva zile, efectele adverse ar trebui să dispară. Cu toate acestea, dacă apar dureri abdominale mai severe sau dacă există contracții intestinale anormale, trebuie să se consulte mediat medicului.