Cum creștem tensiunea arterială? Un ghid detaliat despre hipotensiune și metode de a o gestiona

Deși majoritatea informațiilor din sfera sănătății se concentrează pe reducerea tensiunii arteriale crescute, există situații în care tensiunea arterială scăzută, sau hipotensiunea, poate deveni o problemă serioasă. Hipotensiunea poate provoca o serie de simptome neplăcute și, în cazuri grave, poate pune chiar viața în pericol. Prin urmare, este important să înțelegem cum să gestionăm tensiunea arterială scăzută și, în anumite circumstanțe, cum să o creștem.

Ce este, de fapt, hipotensiunea?

Pentru a înțelege când hipotensiunea devine o problemă, este esențial să definim mai întâi ce este considerat tensiune arterială scăzută. Tensiunea arterială este măsurată în milimetri de mercur (mmHg) și este exprimată prin două numere:

• Tensiunea sistolică (numărul de sus): Măsoară presiunea din artere când inima se contractă (bate).
• Tensiunea diastolică (numărul de jos): Măsoară presiunea din artere când inima se relaxează între bătăi.

Conform ghidurilor medicale generale, hipotensiunea este definită, de obicei, ca o tensiune arterială sub 90/60 mmHg. Însă, este extrem de important de reținut că valorile normale ale tensiunii arteriale variază de la o persoană la alta. Ceea ce este considerat “normal” pentru o persoană tânără și activă poate fi hipotensiune pentru o persoană mai în vârstă sau care suferă de anumite afecțiuni.

Nu toată hipotensiunea este patologică. Unele persoane, în special sportivii sau persoanele cu o constituție fizică suplă, pot avea în mod natural o tensiune arterială mai scăzută fără a experimenta vreun simptom sau a avea probleme de sănătate. În aceste cazuri, hipotensiunea este adesea considerată hipotensiune fiziologică și nu necesită tratament. Ba chiar, poate fi un semn al unei sănătăți cardiovasculare bune.

Când hipotensiunea devine o problemă? – Simptome care alertează

Cheia diferențierii dintre hipotensiunea benignă și cea problematică constă în prezența simptomelor. Dacă tensiunea arterială scăzută începe să interfereze cu viața de zi cu zi și provoacă simptome neplăcute sau periculoase, atunci este imperativ să se caute asistență medicală.

Simptomele hipotensiunii pot varia în intensitate și pot apărea brusc sau se pot dezvolta treptat. Cele mai comune simptome asociate cu hipotensiunea problematică includ:

• Amețeală și senzație de cap ușor: Acesta este probabil cel mai comun simptom. Poate apărea la ridicarea bruscă din poziția așezat sau culcat (hipotensiune ortostatică sau posturală) sau chiar în mod constant.
• Leșin (sincopă): Hipotensiunea severă poate reduce fluxul sanguin către creier în mod dramatic, ducând la pierderea cunoștinței. Leșinul este un simptom serios care necesită atenție medicală imediată.
• Oboseală și slăbiciune: Hipotensiunea poate face ca organismul să nu primească suficient oxigen și nutrienți, provocând senzații de oboseală persistentă și lipsă de energie.
• Vederea încețoșată: Fluxul sanguin insuficient către ochi poate afecta vederea, cauzând vedere încețoșată sau tulburări vizuale tranzitorii.
• Greață: Unii oameni cu hipotensiune pot experimenta senzații de greață, mai ales dimineața sau în anumite poziții.
• Dificultate de concentrare: Creierul are nevoie de un flux sanguin constant pentru a funcționa optim. Hipotensiunea poate afecta concentrarea și capacitatea de a gândi clar.
• Piele rece, palidă și umedă (transpirație rece): Corpul poate încerca să conserve sângele pentru organele vitale, reducând fluxul sanguin către piele.
• Respirație rapidă și superficială: Organismul poate încerca să compenseze lipsa de oxigen cauzată de hipotensiune prin creșterea ritmului respirator.
• Sete exagerată: În anumite situații, cum ar fi deshidratarea, hipotensiunea poate fi însoțită de o sete intensă.

Este crucial să reținem că nu toate persoanele cu hipotensiune vor experimenta toate aceste simptome, și nici intensitatea simptomelor nu este întotdeauna direct legată de valorile tensiunii arteriale. Important este să fim atenți la apariția unor simptome noi sau agravarea celor existente, mai ales dacă acestea apar brusc sau sunt foarte severe.

Cauzele hipotensiunii problematice – O privire amplă

Hipotensiunea problematică poate fi cauzată de o varietate de factori, de la condiții medicale subiacente la efecte secundare ale medicamentelor și factori de stil de viață. Înțelegerea cauzelor potențiale este esențială pentru diagnostic și tratament corect.

1. Deshidratarea: Una dintre cele mai frecvente cauze reversibile ale hipotensiunii este deshidratarea. Atunci când organismul pierde mai mult lichid decât primește (prin transpirație excesivă, diaree, vărsături, diureză crescută etc.), volumul sanguin scade, ceea ce poate duce la hipotensiune.

2. Repaus prelungit la pat sau imobilitatea: Stând mult timp în pat, corpul se poate decondiționa, afectând capacitatea sistemului cardiovascular de a regla tensiunea arterială, în special la schimbarea poziției (hipotensiune ortostatică).

3. Sarcina: În timpul sarcinii, sistemul circulator se extinde pentru a susține dezvoltarea fătului. Această expansiune vasculară poate duce la o scădere a tensiunii arteriale, mai ales în primele două trimestre. De obicei, tensiunea arterială revine la normal după naștere.

4. Probleme cardiace: Anumite afecțiuni cardiace pot afecta capacitatea inimii de a pompa eficient sângele, ducând la hipotensiune. Acestea includ:

• Bradicardia (ritm cardiac lent): O inimă care bate prea lent nu poate pompa suficient sânge pentru a menține tensiunea arterială normală.
• Probleme valvulare cardiace: Valvele cardiace defectuoase pot împiedica fluxul sanguin eficient.
• Infarct miocardic: Deteriorarea mușchiului cardiac în urma unui infarct poate afecta capacitatea de pompare a inimii.
• Insuficiență cardiacă: Inima slăbită nu poate pompa suficient sânge pentru a satisface nevoile organismului.

5. Probleme endocrine: Dezechilibrele hormonale pot afecta tensiunea arterială. Exemple includ:

• Hipotiroidismul (tiroida subactivă): Un nivel scăzut de hormoni tiroidieni poate contribui la hipotensiune.
• Insuficiența adrenală (boala Addison): Glandele suprarenale nu produc suficient cortizol și aldosteron, hormoni importanți pentru reglarea tensiunii arteriale.
• Diabetul: Deși diabetul este mai frecvent asociat cu hipertensiunea, anumite complicații ale diabetului, cum ar fi neuropatia autonomă, pot duce la hipotensiune ortostatică.

6. Afecțiuni neurologice: Unele tulburări ale sistemului nervos pot afecta reglarea tensiunii arteriale. Exemple includ boala Parkinson și atrofia multisistemică.

7. Deficiențe nutriționale: Lipsa anumitor vitamine, cum ar fi vitamina B12 și folatul, poate contribui la anemie, care la rândul ei poate cauza hipotensiune.

8. Medicamente: Multe medicamente pot avea ca efect secundar scăderea tensiunii arteriale. Acestea includ:

• Diureticele: Sunt utilizate pentru a trata hipertensiunea, dar pot provoca uneori hipotensiune, mai ales dacă doza este prea mare sau dacă există deshidratare.
• Medicamente pentru hipertensiune: Beta-blocante, inhibitori ECA, blocante ale receptorilor de angiotensină II și alte medicamente antihipertensive pot scădea excesiv tensiunea arterială.
• Antidepresive: Unele antidepresive triciclice și inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS) pot provoca hipotensiune ortostatică.
• Medicamente pentru boala Parkinson: Medicamentele utilizate pentru tratamentul bolii Parkinson pot afecta tensiunea arterială.
• Medicația pentru disfuncția erectilă (în special inhibitorii PDE5): Aceste medicamente pot scădea tensiunea arterială.

9. Infecții severe (sepsis): Sepsisul, o infecție severă în sânge, poate provoca o scădere dramatică a tensiunii arteriale, punând viața în pericol.

10. Șoc anafilactic: O reacție alergică severă (șoc anafilactic) poate provoca o scădere bruscă și periculoasă a tensiunii arteriale.

11. Pierderea de sânge: Pierderile mari de sânge, fie prin traumatisme, hemoragii interne sau intervenții chirurgicale, pot duce la hipotensiune.

Când ar trebui să mergeți la medic?

Este important să consultați un medic dacă experimentați simptome de hipotensiune, mai ales dacă:

• Simptomele apar brusc și sunt severe: Amețeală severă, leșin, slăbiciune extremă trebuie evaluate de urgență.
• Simptomele sunt cronice și interferează cu viața de zi cu zi: Oboseală persistentă, amețeală frecventă, dificultate de concentrare care vă afectează activitățile zilnice.
• Ați leșinat (chiar și o singură dată): Leșinul este un simptom alarmant care necesită o investigație medicală.
• Sunteți sub tratament medicamentos și suspectați că hipotensiunea este un efect secundar: Nu întrerupeți medicația brusc, dar discutați cu medicul dvs. pentru a evalua dacă este necesară ajustarea dozei sau schimbarea medicamentului.
• Aveți și alte afecțiuni medicale cunoscute: În special afecțiuni cardiace, endocrine sau neurologice, hipotensiunea poate fi un semnal al unei probleme de sănătate subiacente.

Diagnostic și tratament

Diagnosticul hipotensiunii implică, de obicei:

• Măsurarea tensiunii arteriale: De obicei, se măsoară tensiunea arterială în diferite poziții (culcat, așezat și în picioare) pentru a identifica hipotensiunea ortostatică.
• Istoricul medical și examenul fizic: Medicul va lua un istoric medical detaliat, întrebând despre simptome, medicamente, afecțiuni preexistente și factori de stil de viață. Un examen fizic complet poate oferi indicii despre cauza hipotensiunii.
• Teste suplimentare: În funcție de suspiciunile medicului, pot fi necesare teste suplimentare, cum ar fi analize de sânge (pentru a verifica nivelul electroliților, funcția tiroidiană, anemia etc.), electrocardiogramă (EKG) pentru a evalua ritmul cardiac și funcția cardiacă, teste de efort, ecocardiografie sau alte investigații specifice.

Cum creștem tensiunea arterială – Metode și sfaturi

Este crucial de subliniat că orice încercare de a crește tensiunea arterială trebuie făcută sub supraveghere medicală. Dacă suspectați că aveți tensiune arterială scăzută și experimentați simptome, consultați medicul dumneavoastră pentru un diagnostic corect și un plan de tratament adecvat. Autotratamentul poate fi periculos și poate masca afecțiuni medicale subiacente grave.

Cu toate acestea, există câteva strategii generale și modificări ale stilului de viață care, sub îndrumarea medicului, pot ajuta la creșterea tensiunii arteriale și la ameliorarea simptomelor hipotensiunii:

1. Intervenții Medicale

În cazuri severe de hipotensiune, cauzate de afecțiuni medicale acute sau cronice, intervențiile medicale sunt esențiale. Acestea pot include:

• Fluide intravenoase (IV): Pentru hipotensiunea cauzată de deshidratare, sângerări sau șoc septic, administrarea de fluide intravenoase este vitală pentru a restabili volumul sanguin și implicit tensiunea arterială.
• Medicamente: Medicamentele pot fi prescrise pentru a crește tensiunea arterială în mod cronic sau acut. Exemple includ:
  • Fludrocortizon: Un corticosteroid care ajută la retenția de sodiu și apă, crescând volumul sanguin. Este adesea utilizat pentru hipotensiunea ortostatică.
  • Midodrină: Un medicament care îngustează vasele de sânge, crescând tensiunea arterială. Este, de asemenea, utilizat în special pentru hipotensiunea ortostatică.
  • Droxidopa: Un alt medicament care se transformă în norepinefrină în organism, un neurotransmițător care contribuie la creșterea tensiunii arteriale. Folosit pentru hipotensiunea ortostatică neurogenă.

2. Modificări ale Stilului de Viață pentru a Crește Tensiunea Arterială

Schimbări simple în rutina zilnică pot avea un impact semnificativ asupra tensiunii arteriale. Iată câteva modificări ale stilului de viață recomandate pentru a ajuta la creșterea tensiunii arteriale:

• Beți multă apă: Deshidratarea este o cauză frecventă a hipotensiunii. Atunci când sunteți deshidratat, volumul de sânge scade, ceea ce poate duce la o scădere a tensiunii arteriale. Asigurați-vă că beți suficientă apă pe parcursul zilei, mai ales în zilele călduroase sau după exerciții fizice. Obiectivul ar trebui să fie menținerea unei hidratări adecvate, ascultând semnalele corpului și adaptând consumul de lichide în funcție de nevoi.
• Mâncați o dietă echilibrată: O alimentație sănătoasă și echilibrată, bogată în fructe, legume, cereale integrale și proteine slabe, contribuie la sănătatea generală și poate ajuta la reglarea tensiunii arteriale. Concentrați-vă pe mese regulate și evitați să săriți peste mese, deoarece acest lucru poate duce la scăderi ale tensiunii arteriale.
• Mâncați mese mici și frecvente: Consumul de mese mari poate provoca, uneori, o scădere bruscă a tensiunii arteriale după masă (hipotensiune postprandială). Optați pentru mese mai mici și mai frecvente pe parcursul zilei pentru a menține nivelul tensiunii arteriale mai stabil. Acest lucru ajută la evitarea fluctuațiilor bruște de zahăr din sânge, care pot afecta tensiunea arterială.
• Limitați sau evitați consumul de alcool: Alcoolul poate dilata vasele de sânge, ceea ce poate duce la o scădere a tensiunii arteriale. Dacă suferiți de hipotensiune, este recomandat să limitați sau să evitați complet consumul de alcool.
• Mâncați mai multă sare (cu moderație și sfatul medicului): Sarea (sodiul) ajută la reținerea apei în organism, ceea ce poate crește volumul de sânge și, implicit, tensiunea arterială. Cu toate acestea, este crucial să consultați medicul înainte de a crește semnificativ aportul de sare. Consumul excesiv de sare poate fi dăunător pentru sănătate, în special pentru persoanele cu anumite afecțiuni medicale. Medicul dumneavoastră vă poate oferi recomandări personalizate privind aportul de sare adecvat pentru dumneavoastră.
• Evitați pozițiile statice prelungite: Statul în picioare sau așezat prelungit, fără mișcare, poate duce la acumularea sângelui în picioare și la scăderea tensiunii arteriale. Faceți pauze regulate pentru a vă mișca, plimbați-vă puțin și schimbați poziția frecvent.
• Verificați glicemia: Nivelul scăzut de zahăr din sânge (hipoglicemia) poate provoca hipotensiune. Dacă suspectați că aveți probleme cu glicemia, consultați medicul pentru a vă verifica și pentru a primi recomandări adecvate. Adoptarea unei diete echilibrate și regulate poate ajuta la menținerea glicemiei stabile.
• Gestionați stresul: Stresul cronic poate afecta negativ tensiunea arterială și contribuie la probleme de sănătate generale. Practicați tehnici de gestionare a stresului, cum ar fi yoga, meditația, respirația profundă sau petrecerea timpului în natură. Un stil de viață echilibrat, cu timp pentru relaxare și activități plăcute, poate ajuta la reglarea tensiunii arteriale.
• Verificați-vă tiroida: Hipotensiunea poate fi un simptom al hipotiroidismului (tiroidă subactivă). Dacă aveți simptome de hipotiroidism, cum ar fi oboseală, creștere în greutate, piele uscată, sensibilitate la frig, consultați medicul pentru a verifica funcția tiroidei.
• Faceți exerciții fizice regulate (cu moderație): Deși exercițiile intense brusc pot scădea temporar tensiunea arterială, exercițiile fizice regulate, de intensitate moderată, pot îmbunătăți sănătatea cardiovasculară generală și pot ajuta la reglarea tensiunii arteriale pe termen lung. Discutați cu medicul despre tipul și intensitatea exercițiilor fizice adecvate pentru dumneavoastră.
• Dormiți suficient: Lipsa somnului poate afecta negativ reglarea tensiunii arteriale. Asigurați-vă că dormiți 7-8 ore pe noapte pentru a permite corpului să se odihnească și să se refacă. Un somn de calitate contribuie la menținerea unei tensiuni arteriale sănătoase.
• Ridicați-vă treptat din poziția culcat sau așezat: Ridicați-vă încet din pat sau de pe scaun pentru a evita amețelile și leșinul cauzate de scăderea bruscă a tensiunii arteriale (hipotensiune ortostatică). Acordați-vă corpului timp să se adapteze la schimbarea de poziție.
• Purtați ciorapi compresivi: Ciorapii compresivi pot ajuta la prevenirea acumulării sângelui în picioare și la îmbunătățirea circulației, ceea ce poate contribui la creșterea tensiunii arteriale, în special în cazul hipotensiunii ortostatice.
• Dormiți cu capul ușor ridicat: Dormitul cu capul ușor ridicat poate ajuta la reducerea hipotensiunii ortostatice prin îmbunătățirea fluxului sanguin către inimă.

3. Alimente care pot contribui la creșterea tensiunii arteriale (cu moderație)

Unele alimente pot contribui la creșterea tensiunii arteriale, dar este important să le consumați cu moderație și să țineți cont de recomandările medicului dumneavoastră.

• Alimente sărate: Măslinele, murăturile, brânza sărată, chipsurile (consumate ocazional) pot contribui la creșterea tensiunii arteriale datorită conținutului ridicat de sodiu.
• Cafeaua și ceaiul negru: Cafeina poate crește temporar tensiunea arterială. Consumul moderat de cafea sau ceai poate fi benefic pentru unii oameni cu hipotensiune, dar este important să nu exagerați și să fiți atenți la reacția corpului dumneavoastră.
• Băuturi energizante: Deși pot crește tensiunea arterială datorită conținutului ridicat de cafeină și zahăr, băuturile energizante nu sunt recomandate ca soluție pe termen lung și pot avea efecte secundare negative.
• Alimente bogate în vitamina B12 și acid folic: Deficiențele de vitamina B12 și acid folic pot contribui la anemie, care poate provoca hipotensiune. Alimentele bogate în aceste vitamine, cum ar fi carnea, ouăle, lactatele, leguminoasele și legumele cu frunze verzi, pot fi benefice.

4. Remedii pe bază de plante care sunt uneori menționate pentru creșterea tensiunii arteriale (cu precauție și sfatul medicului)

Există unele remedii pe bază de plante care sunt uneori menționate în mod tradițional pentru a ajuta la creșterea tensiunii arteriale. Cu toate acestea, este crucial să fiți precauți și să discutați cu medicul dumneavoastră înainte de a utiliza orice remediu pe bază de plante. Multe dintre acestea nu au suficiente studii științifice care să le confirme eficacitatea și siguranța, și pot interacționa cu medicamentele pe care le luați.

• Lemn dulce (Glycyrrhiza glabra): Lemnul dulce conține glicirizină, o substanță care poate crește tensiunea arterială. Cu toate acestea, consumul excesiv de lemn dulce poate avea efecte secundare negative și nu este recomandat pentru utilizare pe termen lung.
• Rozmarin (Rosmarinus officinalis): Rozmarinul este uneori menționat ca având proprietăți de creștere a tensiunii arteriale. Poate fi consumat sub formă de ceai sau utilizat în gătit. Cu toate acestea, sunt necesare mai multe cercetări pentru a confirma aceste efecte.
• Ginseng (Panax ginseng): Ginsengul este un adaptogen cunoscut pentru numeroasele sale beneficii pentru sănătate, inclusiv potențialul de a ajuta la reglarea tensiunii arteriale. Cu toate acestea, efectele ginsengului pot varia, iar interacțiunile cu medicamentele sunt posibile.

Încă o dată, este esențial să consultați medical dumneavoastră înainte de a utiliza orice remediu pe bază de plante pentru a crește tensiunea arterială.

În concluzie, creșterea tensiunii arteriale în mod natural este posibilă prin adoptarea unui stil de viață sănătos și echilibrat. Cu toate acestea, este esențial să abordați această problemă sub supravegherea medicului dumneavoastră pentru a exclude cauze subiacente și pentru a primi recomandări personalizate și sigure. Nu uitați, informațiile din acest articol au un scop informativ și nu înlocuiesc sfatul medical profesionist.