Eritrocitele, cunoscute și sub denumirea de globule roșii, sunt celule esențiale ale sângelui, responsabile pentru transportul oxigenului de la plămâni către țesuturi și a dioxidului de carbon de la țesuturi către plămâni. O anumită cantitate de eritrocite în sânge este vitală pentru sănătate. Totuși, un nivel prea ridicat poate semnala o problemă medicală și poate crește riscul de complicații grave, cum ar fi formarea cheagurilor de sânge.
Acest articol explorează ce înseamnă un nivel crescut de eritrocite, care sunt valorile normale în funcție de vârstă și sex, de ce apar aceste creșteri și, cel mai important, cum pot fi gestionate sau reduse, întotdeauna sub supraveghere medicală.
Ce înseamnă un nivel crescut de eritrocite?
Un nivel de eritrocite peste limitele considerate normale se numește eritrocitoză sau policitemie. Această condiție poate fi:
- Policitemie primară (Policitemia Vera): O afecțiune rară, de obicei cronică, în care măduva osoasă produce în mod excesiv toate tipurile de celule sanguine, în special eritrocite. Este un tip de cancer al sângelui.
- Policitemie secundară: Mult mai comună, apare ca răspuns la o altă afecțiune sau factor extern care determină organismul să producă mai multe globule roșii. Cel mai adesea, este un răspuns la lipsa de oxigen cronică (hipoxie).
- Policitemie relativă: Nu este o creștere reală a numărului total de eritrocite, ci o concentrare crescută datorită pierderii componentei lichide a sângelui (plasmă), cum se întâmplă în deshidratare.
Indiferent de tip, un număr mare de eritrocite face sângele mai vâscos (mai gros), ceea ce îngreunează circulația și crește riscul de tromboză (formarea de cheaguri) și evenimente cardiovasculare (accident vascular cerebral, atac de cord).
Niveluri normale de eritrocite (Globule Roșii)
Valorile normale ale eritrocitelor variază în funcție de vârstă, sex și chiar de laboratorul care efectuează analiza. Este important să discutați întotdeauna rezultatele cu medicul dumneavoastră, deoarece acesta poate interpreta valorile în contextul stării generale de sănătate și al altor analize.
Unitatea de măsură comună este milioane de celule pe microlitru (mil/µL) sau terapeuci pe litru (T/L), unde 1 T/L = 1 milion/µL.
Iată câteva valori aproximative considerate normale:
- Nou-născuți (0-2 săptămâni): 4.8 – 7.1 mil/µL (sau 4.8 – 7.1 x 10^12/L). Bebelușii au un nivel ridicat inițial datorită adaptării la viața extrauterină cu oxigenare independentă.
- Sugari (2 săptămâni – 6 luni): Nivelurile scad semnificativ după perioada neonatală: 3.8 – 5.5 mil/µL (sau 3.8 – 5.5 x 10^12/L).
- Copii (6 luni – 6 ani): 4.0 – 5.3 mil/µL (sau 4.0 – 5.3 x 10^12/L).
- Copii (6-12 ani): 4.0 – 5.4 mil/µL (sau 4.0 – 5.4 x 10^12/L).
- Adolescenți (12-18 ani):
- Fete: 4.0 – 5.1 mil/µL (sau 4.0 – 5.1 x 10^12/L). Nivelurile încep să se apropie de cele ale femeilor adulte.
- Băieți: 4.5 – 5.9 mil/µL (sau 4.5 – 5.9 x 10^12/L). Nivelurile tind să crească odată cu pubertatea, atingând valorile specifice bărbaților adulți.
- Adulți:
- Femei: 4.2 – 5.4 mil/µL (sau 4.2 – 5.4 x 10^12/L).
- Bărbați: 4.6 – 6.2 mil/µL (sau 4.6 – 6.2 x 10^12/L). Nivelurile sunt în mod natural mai mari la bărbați datorită influenței testosteronului.
Notă: Aceste valori sunt orientative. Limitele de referință pot varia ușor între diferite laboratoare, în funcție de metodologia și echipamentele utilizate. Întotdeauna consultați intervalul de referință specificat pe buletinul dvs. de analize și discutați-le cu medicul.
De ce este periculos un nivel ridicat de eritrocite?
Un număr excesiv de globule roșii crește viscozitatea sângelui, făcându-l mai dens și mai puțin fluid. Imaginați-vă un lichid gros, care curge greu, prin tuburi subțiri (vasele de sânge). Această viscozitate crescută solicită mai mult inima pentru a pompa sângele și, cel mai important, crește semnificativ riscul formării de cheaguri de sânge (tromboză).
Cheagurile de sânge pot bloca fluxul sanguin către organe vitale, ducând la complicații grave, cum ar fi:
- Atac vascular cerebral (accident vascular cerebral)
- Infarct miocardic
- Tromboză venoasă profundă
- Embolie pulmonară
Pe lângă riscul de tromboză, eritrocitoza severă poate provoca simptome precum dureri de cap, amețeli, vedere încețoșată, mâncărimi severe după baie, roșeață a pielii (în special a feței și a extremităților) și oboseală.
Care sunt cauzele nivelului ridicat de eritrocite?
Este crucial de înțeles că eritrocitoza nu este o boală în sine, ci mai degrabă un semn sau o consecință a unei alte afecțiuni sau a unui factor extern. Cauzele pot fi împărțite, în mare, în două categorii:
Eritrocitoză Primară (Policitemia Vera): Aceasta este o tulburare rară, cronică, ce aparține grupului de boli mieloproliferative. În Policitemia Vera, măduva osoasă (fabrica de celule sanguine a organismului) produce prea multe celule sanguine, în special globule roșii, dar adesea și globule albe și trombocite, independent de stimulii normali. Este o problemă inerentă a producției de sânge.
Eritrocitoză Secundară: Aceasta este mult mai frecventă și apare ca răspuns la o altă condiție medicală sau la un factor extern care stimulează producția de eritrocite. Corpul produce mai multe globule roșii pentru a compensa o problemă de fond. Cele mai comune cauze includ:
- Hipoxie Cronică (lipsa persistentă de oxigen): Acesta este cel mai frecvent motiv pentru eritrocitoza secundară. Corpul reacționează la nivelurile scăzute de oxigen prin producerea de mai multă eritropoietină (EPO), un hormon produs de rinichi, care stimulează măduva osoasă să producă mai multe globule roșii. Cauzele hipoxiei cronice pot fi:
- Bolile pulmonare cronice: BPOC (Bronhopneumopatie Obstructivă Cronică), fibroză pulmonară.
- Bolile cardiace congenitale sau dobândite: care afectează oxigenarea sângelui.
- Altitudine înaltă: Locuirea sau șederea prelungită la altitudini mari, unde presiunea parțială a oxigenului este mai scăzută.
- Apneea în somn (Sindromul de apnee obstructivă în somn): Episoade repetate de oprire a respirației în timpul somnului, ducând la scăderea nivelului de oxigen.
- Fumatul: Monoxidul de carbon din fumul de țigară se leagă de hemoglobină, împiedicând transportul oxigenului eficient. Corpul compensează prin producerea a mai multă hemoglobină și, implicit, mai multe globule roșii.
- Bolile renale: Anumite afecțiuni renale sau tumori renale pot produce cantități excesive de EPO.
- Anumite tumori: Mai rar, alte tumori (hepatice, uterine) pot produce EPO.
- Administrarea de steroizi anabolizanți sau testosteron: Aceștia pot stimula producția de eritrocite.
- Eritrocitoză Relativă: Aceasta nu este o creștere reală a numărului total de globule roșii, ci o creștere a concentrației datorită pierderii de lichid din volumul sanguin total (deshidratare severă).
- Intoxicația cu monoxid de carbon: Expunerea cronică la niveluri scăzute de monoxid de carbon (de exemplu, de la sisteme de încălzire defecte) poate duce la eritrocitoză.
- Hipoxie Cronică (lipsa persistentă de oxigen): Acesta este cel mai frecvent motiv pentru eritrocitoza secundară. Corpul reacționează la nivelurile scăzute de oxigen prin producerea de mai multă eritropoietină (EPO), un hormon produs de rinichi, care stimulează măduva osoasă să producă mai multe globule roșii. Cauzele hipoxiei cronice pot fi:
Simptome asociate cu un nivel crescut de eritrocite
Nu întotdeauna un nivel crescut de eritrocite provoacă simptome, mai ales la început. Când apar, simptomele se datorează adesea vâscozității crescute a sângelui și circulației deficitare. Acestea pot include:
- Dureri de cap
- Amețeli, vertij
- Oboseală excesivă
- Vedere încețoșată sau dublă
- Roșeață a feței (pletoră facială)
- Mâncărimi (prurit), în special după contactul cu apa caldă (prurit acvagenic)
- Amorțeală, furnicături sau arsuri la nivelul mâinilor și picioarelor (eritromelalgie)
- Dureri toracice, scurtarea respirației
- Senzație de plenitudine abdominală (datorită splinei mărite – splenomegalie, întâlnită în Policitemia Vera)
- Sângerări neobișnuite (gingii, nas) sau, paradoxal, risc crescut de cheaguri.
Cum se diagnostichează un nivel crescut de eritrocite?
Primul pas este, de obicei, o hemoleucogramă completă (HLG), care măsoară numărul de eritrocite, hemoglobina și hematocritul (procentul de volum sanguin ocupat de eritrocite). Dacă aceste valori sunt constant ridicate, medicul va investiga cauza prin:
- Anamneza și Examenul Fizic: Medicul va întreba despre simptome, istoricul medical, stilul de viață (fumat, expunere la altitudine), medicamente administrate și istoricul familial.
- Analize de Sânge: Hemoleucograma completă este esențială. Pot fi necesare și alte analize, cum ar fi nivelul de eritropoietină (EPO), teste genetice (pentru mutația JAK2 în cazul Policitemia Vera), teste pentru funcția renală și hepatică, gazometrie arterială (pentru a evalua oxigenarea).
- Investigații Suplimentare: În funcție de suspiciunea clinică, pot fi necesare investigații imagistice (radiografie pulmonară, CT toracic, ecografie renală) sau studii de somn (polisomnografie) pentru a identifica o cauză subiacentă.
- Puncția Biopsie Medulară: Acest examen este adesea necesar pentru a diagnostica Policitemia Vera și a diferenția tipurile de eritrocitoză.
Cum să reduceți nivelul de eritrocite? Metode de management și tratament.
Modul în care se reduce nivelul eritrocitelor depinde fundamental de cauza care stă la bază. Iată principalele strategii utilizate sub îndrumarea medicului:
1. Metode de Tratament Medical
Tratamentul medical este pilonul principal în gestionarea poliglobuliei, mai ales în cazurile în care există o cauză primară sau o afecțiune secundară severă. Medicul va stabili abordarea terapeutică potrivită în funcție de diagnosticul specific, severitatea poliglobuliei și starea generală de sănătate a pacientului.
Flebotomia (Venisecția Terapeutică):
- Ce este: Aceasta este adesea prima linie de tratament, în special în Policitemia Vera și în cazurile severe de eritrocitoză secundară. Este similară cu donarea de sânge, implicând extragerea unei cantități prestabilite de sânge (de obicei 400-500 ml) pentru a reduce volumul total de globule roșii și a scădea viscozitatea sângelui.
- Cum funcționează: Prin îndepărtarea sângelui, numărul total de eritrocite scade rapid. Acest lucru scade hematocritul și viscozitatea sângelui, reducând riscul de cheaguri. De asemenea, flebotomia poate crea o deficiență de fier, ceea ce limitează ulterior capacitatea măduvei osoase de a produce noi globule roșii (fierul fiind esențial pentru formarea hemoglobinei).
- Frecvența: Frecvența flebotomiilor variază enorm de la un pacient la altul. La început, pot fi necesare săptămânal sau la două săptămâni pentru a atinge un nivel țintă al hematocritului (de obicei sub 45% la bărbați și sub 42% la femei). Odată ce nivelul este stabil, flebotomiile de întreținere pot fi necesare doar la câteva luni.
- Considerații: Flebotomia poate provoca oboseală sau amețeli temporare. Nivelul fierului va scădea, dar suplimentarea cu fier este, în general, evitată, deoarece ar contracara efectul terapeutic al flebotomiei prin stimularea producției de noi eritrocite.
Tratarea Cauzei Subiacente:
- Cea mai importantă strategie pentru eritrocitoza secundară. Dacă se identifică o cauză specifică, tratarea acesteia poate duce la normalizarea numărului de eritroșii sau la o reducere semnificativă.
- Exemple:
- Tratamentul bolilor pulmonare sau cardiace: O mai bună gestionare a BPOC, a insuficienței cardiace sau a altor afecțiuni care cauzează hipoxie poate reduce nevoia organismului de a produce mai multe globule roșii.
- Terapia pentru apneea în somn (CPAP): Utilizarea unui aparat CPAP (Continuous Positive Airway Pressure) îmbunătățește semnificativ oxigenarea nocturnă și poate normaliza nivelul de eritrocite.
- Gestionarea bolilor renale: Tratamentul afecțiunilor renale poate reduce producția excesivă de EPO.
- Întreruperea sau ajustarea medicamentelor: Dacă steroizii anabolizanți sau testosteronul sunt cauza, oprirea administrării acestora va corecta eritrocitoza.
Medicația Citoreductivă (pentru Policitemia Vera):
- Ce este: Medicamente precum Hidroxiureea (Hydroxyurea) sau Interferonul alfa sunt utilizate pentru a suprima producția excesivă de celule sanguine de către măduva osoasă.
- Cum funcționează: Aceste medicamente încetinesc ritmul de diviziune a celulelor din măduva osoasă.
- Utilizare: Sunt prescrise în principal în Policitemia Vera, mai ales la pacienții cu risc crescut de tromboză sau la cei care nu tolerează flebotomia, sau la care flebotomiile nu sunt suficiente. Aceste medicamente au efecte secundare și necesită monitorizare atentă de către un medic specialist (hematolog).
Medicația Antitrombotică (pentru prevenirea cheagurilor):
- Ce este: Aspirina în doză mică (antiagregant plachetar) este adesea prescrisă pacienților cu eritrocitoză (în special Policitemia Vera) pentru a reduce riscul formării cheagurilor de sânge.
- Important: Aspirina nu reduce nivelul de eritrocite, dar gestionează una dintre cele mai grave complicații ale eritrocitozei.
2. Alimentație
Dieta joacă un rol important în gestionarea poliglobuliei, în special prin influențarea aportului de fier și a stării generale de hidratare. Deși dieta singură nu poate corecta o poliglobulie severă, ea poate fi un adjuvant util la tratamentul medical.
- Limitarea Aportului de Fier: Fierul este un component esențial al hemoglobinei din eritrocite. Reducerea aportului (fără a ajunge la deficiență, cu excepția cazurilor în care flebotomia vizează acest aspect) poate ajuta la gestionarea nivelurilor.
- Reduceți consumul de carne roșie și organe: Acestea sunt surse bogate de fier heminic, care este foarte bine absorbit de organism.
- Fiți precauți cu alimentele fortificate: Cerealele pentru micul dejun, pâinea și alte produse pot fi fortificate cu fier. Verificați etichetele.
- Evitați excesul de vitamina C în timpul meselor bogate în fier: Vitamina C crește absorbția fierului. Consumați alimente bogate în vitamina C între mese, dacă este necesar.
- Includeți alimente cu factori de inhibiție a absorbției fierului: Taninurile din ceai (însă beți ceaiul între mese, nu cu ele), fitatele din cereale integrale și leguminoase (prin preparare corespunzătoare, cum ar fi înmuierea și germinarea), calciul din lactate pot reduce absorbția fierului non-heminic. Discutați cu un nutriționist despre cum să echilibrați dieta.
- Hidratarea Corectă: Deshidratarea poate face sângele să pară mai concentrat, crescând raportul dintre celule și plasmă. Asigurați-vă că beți suficiente lichide, în special apă, pe parcursul zilei. Acest lucru ajută la menținerea unui volum sanguin adecvat și la reducerea viscozității sângelui.
- Alte Considerații Dietetice:
- Limitarea alcoolului: Consumul excesiv de alcool poate afecta măduva osoasă și ficatul, influențând producția de celule sanguine.
- Dietă echilibrată: O dietă bogată în fructe, legume, cereale integrale și proteine slabe sprijină sănătatea generală și poate ajuta la gestionarea condițiilor asociate.
3. Suplimente Alimentare și Ceaiuri
Abordarea cu suplimente și ceaiuri trebuie făcută cu maximă prudență și numai la recomandarea medicului (sau a unui specialist în fitoterapie consultat cu acordul medicului curant), deoarece unele pot interacționa cu medicația sau pot fi contraindicate. Nu există suplimente sau ceaiuri care să înlocuiască tratamentul medical pentru poliglobulie.
- Hidratare prin Lichide (inclusiv Ceaiuri): Ceaiurile din plante neîndulcite (mușețel, mentă, tei) pot contribui la aportul zilnic de lichide, ajutând la hidratare. Evitați însă ceaiurile foarte concentrate în taninuri (cum ar fi ceaiul negru sau verde foarte tare, consumate imediat după masă), dacă încercați să limitați absorbția fierului (deși efectul este minor în comparație cu restricția alimentară directă).
- Suplimente care Pot Fi Contraindicate: Orice supliment care conține fier (inclusiv multivitaminele) trebuie evitat strict, cu excepția recomandării medicale specifice (extrem de rară în caz de poliglobulie).
- Suplimente cu Potențial (limitate și nespecifice): Unele “diete de curățare a sângelui” sau suplimente promovate pentru “subțierea sângelui” (precum extractul de usturoi, de ghimbir) nu au dovezi clinice solide că ar reduce direct numărul de eritrocite. Efectele lor asupra fluidității sângelui sunt mult mai slabe decât cele ale medicației specifice și pot, în schimb, interfera cu medicamente anticoagulante sau antiplachetare dacă sunt luate concomitent. Consultați medicul înainte de a lua orice supliment.
- Suplimente pentru a trata cauza: Dacă poliglobulia este secundară unei deficiențe (rar), medicul ar putea recomanda un supliment specific (de exemplu, oxigenoterapie pentru hipoxie, nu un supliment oral). Atenție la suplimentele care promit creșterea oxigenării sângelui; acestea nu sunt relevante pentru tratarea poliglobuliei cauzate de producția excesivă de eritrocite.
4. Stil de Viață
Modificările stilului de viață sunt cruciale, în special atunci când poliglobulia este secundară unor obiceiuri sau condiții.
- Renunțarea la Fumat: Fumatul de țigară este o cauză majoră de poliglobulie secundară, deoarece monoxidul de carbon din fum reduce capacitatea sângelui de a transporta oxigenul. Corpul compensează prin producerea mai multor globule roșii. Renunțarea la fumat poate duce la normalizarea nivelurilor de eritrocite pe termen lung. Aceasta este, probabil, cea mai importantă modificare a stilului de viață pentru mulți pacienți cu poliglobulie secundară.
- Gestionarea Greutății și Exercițiul Fizic: Obezitatea poate fi asociată cu apneea de somn, o altă cauză a poliglobuliei secundare. Scăderea în greutate poate ameliora apneea. Exercițiul fizic regulat, de intensitate moderată (după consultarea medicului, mai ales dacă sângele este foarte gros), îmbunătățește circulația generală și sănătatea cardiovasculară. Totuși, evitați efortul fizic intens la altitudini mari dacă sunteți predispus la poliglobulie.
- Gestionarea Condițiilor Medicale Subiacente: Dacă poliglobulia este cauzată de apneea de somn, bolile pulmonare, bolile cardiace sau alte afecțiuni, tratamentul și controlul acestor condiții (cu ajutorul medicului) sunt esențiale pentru a reduce numărul de eritrocite. De exemplu, utilizarea unui aparat CPAP pentru apneea de somn poate reduce hipoxia nocturnă și, implicit, stimulul pentru producția de eritrocite.
- Evitarea Altitudinilor Mari (dacă sunt o cauză): Pentru persoanele care dezvoltă poliglobulie ca răspuns la traiul la altitudine mare, mutarea la o altitudine mai joasă poate ajuta la normalizarea nivelurilor de eritrocite. Aceasta este o măsură drastică, dar eficientă în aceste cazuri.
- Evitarea Deshidratării: Reiterați importanța unui aport adecvat de lichide pe parcursul zilei, mai ales în timpul efortului fizic sau în condiții de căldură.
5. Gestionarea pe termen lung
Eritrocitoza, în special cea cauzată de Policitemia Vera sau de afecțiuni cronice, necesită monitorizare pe termen lung. Pacienții trebuie să respecte planul de tratament stabilit de medic, să efectueze analize regulate de sânge și să se prezinte la controale medicale periodice. Gestionarea eficientă vizează menținerea hematocritului la un nivel sigur pentru a minimiza riscul de complicații trombotice.
Când Să Consultați Medicul
- Dacă observați simptome care ar putea indica un număr crescut de eritrocite (dureri de cap, amețeli, oboseală, mâncărimi, înroșirea feței, probleme de vedere, amorțeli sau furnicături la extremități).
- Dacă analizele de sânge de rutină indică un nivel crescut al hemoglobinei sau hematocritului (procentul de volum sanguin ocupat de globulele roșii).
- Imediat după un diagnostic de poliglobulie, pentru a investiga cauza și a stabili planul de tratament.
- Înainte de a face orice schimbări majore în dietă, stil de viață sau de a începe să luați suplimente.
- Pentru monitorizarea regulată a stării și ajustarea tratamentului.
Concluzie
Gestionarea nivelurilor crescute de eritrocite este un proces complex care necesită, în primul rând, o evaluare medicală precisă pentru a identifica și trata cauza subiacentă. Tratamentul medical, în special flebotomia și medicația specifică, sunt esențiale în majoritatea cazurilor.
Strategiile legate de dietă, hidratare și stil de viață (cum ar fi renunțarea la fumat, gestionarea greutății și a condițiilor medicale asociate) sunt complementare și pot sprijini eforturile de gestionare, contribuind la sănătatea generală și reducând factorii de risc asociați. Suplimentele și ceaiurile ar trebui abordate cu mare prudență și întotdeauna cu acordul medicului.
Colaborarea strânsă cu echipa medicală este cea mai bună cale de a gestiona eficient poliglobulia și de a minimiza riscurile asociate acestei condiții. Nu încercați să vă tratați singuri sau să înlocuiți sfatul medicului cu informații găsite online.
No Comment! Be the first one.
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.



