Cum se Recunoaște Sângele în Scaun? O Analiză Detaliată a Semnelor, Tipuri, Cauze și Metode de Identificare

Apariția sângelui în scaun, cunoscută în termeni medicali sub denumirea de hemoragie gastrointestinală, este un simptom care generează, pe bună dreptate, îngrijorare. Indiferent de cantitate sau culoare, prezența sângelui vizibil sau chiar ascuns în materiile fecale nu trebuie niciodată ignorată. Este un semnal de alarmă pe care organismul îl transmite, indicând o problemă subiacentă în tractul digestiv, care poate varia de la afecțiuni minore și ușor de tratat până la condiții medicale grave, posibil chiar amenințătoare de viață.

Recunoașterea corectă a tipului de sânge și înțelegerea posibilelor sale semnificații sunt primii pași esențiali. Deși autodiagnosticul este contraindicat, informarea publicului despre cum se manifestă sângele în scaun și ce ar putea însemna este crucială pentru a solicita la timp asistență medicală specializată. Acest articol își propune să exploreze în detaliu metodele de recunoaștere a sângelui în scaun, diferite tipuri și semnificațiile lor clinice, precum și o gamă extinsă de cauze posibile, oferind o perspectivă completă asupra acestui simptom important.

Cum se Recunoaște Sângele în Scaun? Metode de Identificare

Identificarea sângelui în scaun nu este întotdeauna simplă, deoarece acesta se poate manifesta în diverse moduri, de la sânge roșu aprins, vizibil cu ochiul liber, până la sânge invizibil, detectabil doar prin teste de laborator.

A. Sângerarea Vizibilă (Macroscopică)

Aceasta este forma cea mai ușor de recunoscut și, adesea, cea mai alarmantă pentru pacient. Culoarea sângelui vizibil oferă indicii prețioase despre locația sângerării în tractul digestiv.

1. Sânge Roșu Deschis (Hematochizia):

   • Aspect: Acesta este sânge de culoare roșu aprins, strălucitor. Poate fi observat pe hârtia igienică după ștergere, în vasul de toaletă, acoperind parțial scaunul sau amestecat cu mucus. Uneori, pot fi prezente și cheaguri de sânge.
   • Semnificație: Sângele roșu deschis indică, de obicei, o sângerare proaspătă, localizată în partea inferioară a tractului gastrointestinal. Aceasta include de regulă colonul descendent, rectul sau anusul. Sângele nu a avut timp să fie digerat sau să se degradeze pe parcursul tranzitului intestinal.
   • Exemple de situații: Adesea este asociat cu hemoroizi, fisuri anale, diverticuloză, colită (inflamație a colonului) sau chiar cu polipi sau tumori în zona inferioară a colonului și a rectului.

2. Sânge Roșu Închis, Vișiniu (Maroon Stool):

   • Aspect: Scaunul capătă o culoare roșu închis sau vișiniu, ca de cireșe coapte. Sângele poate fi amestecat intim cu scaunul, conferindu-i o textură vâscoasă sau gelatinosă.
   • Semnificație: Această nuanță sugerează o sângerare provenind, de obicei, din partea superioară a colonului sau din intestinul subțire. Sângele a petrecut mai mult timp în tractul digestiv decât sângele roșu deschis, suferind o degradare parțială de către enzimele digestive și bacteriile intestinale.
   • Exemple de situații: Poate fi întâlnit în caz de sângerări diverticulare, angiodisplazii, sau anumite tipuri de colite.

3. Scaun Negru, Lucios, Ca Păcura (Melena):

   • Aspect: Scaunul este negru ca smoala, lucios, adesea cu o consistență lipicioasă și un miros extrem de neplăcut, fetid, descris uneori ca un miros de cauciuc ars sau de fier.
   • Semnificație: Melena indică aproape întotdeauna o sângerare situată în tractul gastrointestinal superior (esofag, stomac, duoden). Sângele a fost digerat pe deplin de acidul gastric și de enzimele digestive, iar fierul din hemoglobină a fost oxidat, conferind acea culoare neagră caracteristică. Este necesară o pierdere de sânge de cel puțin 50-100 ml pentru a produce melena.
   • Exemple de situații: Cele mai comune cauze sunt ulcerul peptic (gastric sau duodenal), varicele esofagiene rupte (în cazul cirozei hepatice), gastrita hemoragică, esofagita erozivă sau sindromul Mallory-Weiss (rupturi ale mucoasei esofagiene după vărsături severe).

B. Sângerarea Ascunsă (Microscopică)

Sângerarea ocultă înseamnă că sângele nu este vizibil cu ochiul liber în scaun. Aceasta este adesea cea mai insidioasă formă de sângerare, deoarece poate persista pe o perioadă lungă de timp fără ca persoana să fie conștientă de ea, ducând la anemie feriprivă cronică.

1. Simptome Asociate: Deși sângele nu este vizibil, sângerarea ocultă poate fi suspectată pe baza unor simptome generale precum oboseală cronică, paloare, slăbiciune, dificultăți de respirație la efort (dispnee), amețeli sau dureri în piept – toate acestea fiind semne ale anemiei.
2. Metode de Detectare:
   • Testul Hemocult (FOBT – Fecal Occult Blood Test): Acesta este un test biochimic care detectează prezența hemoglobinei în scaun folosind o substanță (guaia) care reacționează cu peroxidaza (o enzimă prezentă în sânge). Pacienților li se cere să evite anumite alimente (carne roșie, anumite legume) și medicamente (aspirina, AINS) înainte de test, deoarece acestea pot duce la rezultate fals pozitive.
   • Testul Imunochimic Fecal (FIT – Fecal Immunochemical Test): Acesta este un test mai modern și mai specific, care utilizează anticorpi pentru a detecta globina umană (o proteină din hemoglobină). FIT este preferat deoarece nu este influențat de alimente sau medicamente și este mai precis în detectarea sângerărilor din tractul gastro-intestinal inferior. Este un instrument important de screening pentru cancerul colorectal.

Tipuri de Sânge în Scaun și Semnificația Lor

Rezumând și extinzând cele discutate anterior, tipul de sânge observat este un indicator cheie al locației și, implicit, al posibilei cauze a sângerării.

• Sânge Roșu Deschis, Proaspăt (Hematochizia):

  • Localizare: Sângerare în rect, anus, colonul sigmoid sau partea distală a colonului descendent.
  • Semnificație: De obicei, o sângerare proaspătă, care nu a apucat să fie digerată.
  • Cauze sugestive: Hemoroizi interni sau externi, fisuri anale, proctită, colită infecțioasă sau inflamatorie (ex. Rectocolită ulcero-hemoragică), polipi rectali sau colorectali distali, diverticuloză (mai puțin comun, dar posibil), cancer colorectal (în special cel localizat în rect sau colonul distal).

• Sânge Roșu Închis, Vișiniu (Scaun Maroon):

  • Localizare: Sângerare în colonul ascendent, transvers, intestinul subțire sau o sângerare rapidă din tractul gastrointestinal superior.
  • Semnificație: Sângele a avut timp să se degradeze parțial.
  • Cauze sugestive: Diverticuloză, angiodisplazie (malformații vasculare), ileita (inflamația ileonului), boala Crohn, colită ischemică (mai ales la vârstnici), polipi sau tumori benigne/maligne ale intestinului subțire sau colonului proximal.

• Scaun Negru, Ca Păcura (Melena):

  • Localizare: Sângerare în tractul gastrointestinal superior (esofag, stomac, duoden).
  • Semnificație: Sânge digerat complet de acizii gastrici și enzime.
  • Cauze sugestive: Ulcer peptic (gastric sau duodenal), varice esofagiene sau gastrice, gastrită erozivă, esofagită, sindrom Mallory-Weiss, tumori ale tractului gastrointestinal superior, angiodisplazii ale intestinului subțire superior, medicamente (AINS, anticoagulante) care cauzează leziuni mucoase.

• Sânge Ocult:

  • Localizare: Poate proveni de oriunde de-a lungul tractului digestiv, de la esofag la anus.
  • Semnificație: Sângerare cronică, de volum mic, care nu este vizibilă macroscopic.
  • Cauze sugestive: Polipi colorectali, cancer colorectal, ulcer peptic cronic, boala inflamatorie intestinală (Crohn, colită ulceroasă), diverticuloză, paraziți intestinali, medicamente (AINS) care provoacă iritații cronice. Această formă de sângerare este adesea descoperită în timpul screening-ului pentru cancerul colorectal sau atunci când pacientul investighează cauza unei anemii inexplicabile.

Cauze Frecvente ale Sângerărilor Digestive

Cauzele sângerărilor digestive sunt diverse și pot fi împărțite în funcție de localizarea sângerării în tractul digestiv superior sau inferior.

A. Cauze ale Sângerărilor din Tractul Digestiv Inferior (Colon, Rect, Anus)

Acestea sunt cele mai comune cauze ale sângelui roșu deschis în scaun.

1. Hemoroizi: Sunt vene inflamate și umflate în jurul anusului sau în rectul inferior. Sunt foarte frecvente, mai ales la persoanele cu constipație cronică, eforturi la defecație, sarcină sau obezitate. Sângerarea este de obicei roșu deschis, nedureroasă și apare după defecație, pe hârtia igienică sau în vasul de toaletă.
2. Fisuri Anale: Sunt mici rupturi sau crăpături în mucoasa anusului, adesea cauzate de trecerea unor scaune dure și uscate. Produc o durere intensă în timpul și după defecație, însoțită de sângerare roșu deschis, de obicei în cantități mici.
3. Diverticuloză/Diverticulită: Diverticulii sunt mici pungi sau hernii care se formează în peretele colonului. Diverticulul în sine nu sângerează, dar vasele de sânge de la baza lor pot fi fragile și pot rupe, ducând la sângerări adesea abundente, roșii, nedureroase. Diverticulita este o inflamație sau infecție a acestor pungi, care poate provoca durere abdominală, febră și, ocazional, sângerări.
4. Colita: Inflamația colonului poate avea multiple cauze:
   • Colita Ulcerativă: O boală inflamatorie intestinală cronică ce afectează colonul și rectul, provocând inflamație și ulcere. Simptomele includ diaree cu sânge și mucus, crampe abdominale, pierdere în greutate și anemie.
   • Boala Crohn: O altă boală inflamatorie intestinală cronică ce poate afecta orice parte a tractului digestiv, de la gură la anus. Sângerarea rectală este mai des întâlnită când boala afectează colonul sau rectul.
   • Colita Ischemică: Apare atunci când fluxul sanguin către o porțiune a colonului este redus, cauzând inflamație și leziuni. Se manifestă prin durere abdominală bruscă, crampe și scaune cu sânge (roșu închis sau cheaguri).
   • Colita Infecțioasă: Cauzată de bacterii (ex: E. coli, Salmonella, Shigella, Campylobacter) sau viruși. Produce diaree, febră, crampe abdominale și, uneori, sânge în scaun.
   • Colita Radică: Inflamația colonului cauzată de radioterapie, frecvent la pacienții tratați pentru cancer pelvin. Poate provoca diaree, durere și sângerare rectală cronică.
5. Polipi Colici: Excrescențe benigne pe mucoasa colonului. Deși majoritatea sunt inofensivi, unii pot sângera (mai ales dacă sunt mari) și unii pot evolua spre cancer colorectal. Sângerarea este de obicei intermitentă și poate fi vizibilă sau ocultă.
6. Cancer Colorectal: Tumori maligne în colon sau rect. Sângerarea este un simptom frecvent, dar poate fi intermitentă și adesea ocultă în stadiile inițiale. Alte simptome includ modificări ale tranzitului intestinal (constipație sau diaree), durere abdominală, pierdere în greutate inexplicabilă și oboseală.
7. Angiodisplazii: Malformații vasculare mici, fragile, în mucoasa colonului sau stomacului, care pot sângera intermitent sau cronic. Sângerarea este adesea nedureroasă și poate fi vizibilă sau ocultă.
8. Proctita: Inflamația mucoasei rectului. Poate fi cauzată de infecții, boli inflamatorii intestinale, radioterapie sau medicamente. Simptomele includ durere rectală, tenesme (senzația de a avea nevoie să defecezi chiar și după ce ai făcut-o) și sângerare rectală.

B. Cauze ale Sângerărilor din Tractul Digestiv Superior (Esofag, Stomac, Duoden)

Acestea sunt cele mai comune cauze ale melenei.

1. Ulcer Gastric sau Duodenal: O leziune deschisă pe mucoasa stomacului sau a duodenului (prima parte a intestinului subțire). Este o cauză majoră de sângerare digestivă superioară. Sângerarea poate fi lentă și cronică (ducând la sânge ocult și anemie) sau rapidă și severă (manifestându-se ca melenă sau, în cazuri foarte grave și rapide, ca hematemeză – vărsături cu sânge). Cauzele comune includ infecția cu Helicobacter pylori și utilizarea prelungită a antiinflamatoarelor nesteroidiene (AINS).
2. Esofagită: Inflamația esofagului, adesea cauzată de refluxul gastroesofagian (sucul gastric irită esofagul). Esofagita severă poate duce la eroziuni și mici sângerări, care pot contribui la melenă sau sânge ocult.
3. Varice Esofagiene: Vene mărite și umflate în esofag, care apar la persoanele cu boli hepatice avansate (ciroză). Aceste varice sunt fragile și se pot rupe, provocând sângerări masive și periculoase, manifestate prin vărsături cu sânge proaspăt (hematemeză) și/sau melenă. Aceasta este o urgență medicală majoră.
4. Gastrită: Inflamația mucoasei stomacului. Poate fi acută sau cronică și poate fi cauzată de AINS, alcool, infecții sau stres. Gastrita severă poate provoca eroziuni și sângerări, manifestate prin melenă sau sânge ocult.
5. Sindromul Mallory-Weiss: Rupturi longitudinale în mucoasa esofagiană inferioară sau a joncțiunii gastroesofagiene, cauzate de eforturi intense de vomitat sau tuse violentă. Se manifestă prin vărsături cu sânge proaspăt (hematemeză) și, ulterior, melenă.
6. Cancer Gastric sau Esofagian: Tumori maligne în stomac sau esofag pot sângera, ducând la melenă sau sânge ocult, însoțite de pierdere în greutate, dificultăți la înghițire și durere.

C. Alte Cauze Posibile

• Medicamente: Anumite medicamente, în special antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) precum ibuprofenul, aspirina (chiar și în doze mici), anticoagulantele (warfarină, heparină, noaci) și antiagregantele plachetare (clopidogrel), pot irita mucoasa gastrointestinală și pot crește riscul de sângerare din orice parte a tractului digestiv.
• Malformații Arteriovenose (MAV): Anomalii ale vaselor de sânge care pot apărea oriunde în tractul digestiv. Sunt o cauză mai rară, dar importantă, mai ales la vârstnici, putând provoca sângerări cronice sau acute.
• Boli de Coagulare: Afecțiuni care afectează capacitatea sângelui de a se coagula (ex: hemofilia, trombocitopenia, boala von Willebrand) sau tratamentul cu medicamente anticoagulante pot crește riscul de sângerare digestivă.

Simptome Asociate Sângerărilor Digestive

Sângele în scaun nu este adesea un simptom izolat. El poate fi însoțit de alte semne și simptome care, împreună, ajută medicul să stabilească un diagnostic.

1. Durere Abdominală și Crampe: Pot fi localizate sau generalizate, variind în intensitate. Sunt frecvente în boli inflamatorii intestinale, diverticulită, colită ischemică sau ulcere.
2. Modificări ale Tranzitului Intestinal:
   • Constipație: Poate agrava hemoroizii și fisurile anale, dar poate fi și un simptom al cancerului colorectal.
   • Diaree: Frecventă în colită (inflamatorie, infecțioasă), boala Crohn.
   • Scaune înguste, subțiri (ca un creion): Pot indica o obstrucție în colonul inferior sau rect, cum ar fi o tumoare.
3. Anemie și Simptomele Sale: Sângerările cronice, chiar și în cantități mici (sânge ocult), pot duce la pierderea continuă de fier, rezultând anemie feriprivă. Simptomele anemiei includ:
   • Oboseală extremă, lipsă de energie
   • Paloare a pielii și a mucoaselor
   • Dispnee (dificultăți de respirație), mai ales la efort
   • Amețeli, slăbiciune
   • Dureri de cap, palpitații
4. Pierdere în Greutate Inexplicabilă: Un simptom îngrijorător, adesea asociat cu afecțiuni cronice severe, precum bolile inflamatorii intestinale sau cancerul.
5. Febră și Frisoane: Pot indica o infecție sau inflamație severă, cum ar fi diverticulita, colita infecțioasă sau abcese.
6. Greață și Vărsături: Comune în sângerările digestive superioare (ulcere, gastrită, varice esofagiene). Vărsăturile cu sânge proaspăt (hematemeză) sunt un semn de sângerare activă și abundentă în tractul digestiv superior.
7. Senzație de Plinătate sau Balonare: Pot apărea în cazul anumitor afecțiuni digestive.
8. Dificultăți la Înghițire (Disfagie): Dacă sângerarea provine din esofag (ex: cancer esofagian, esofagită severă).

Când este Necesară Consultația Medicală Urgentă?

Orice observare a sângelui în scaun necesită o evaluare medicală. Chiar dacă majoritatea cazurilor sunt benigne (hemoroizi, fisuri), doar un medic poate stabili cu certitudine cauza și poate exclude condiții mai grave.

Trebuie să solicitați asistență medicală de urgență dacă observați:

• Scaun negru, lucios, ca smoala (melenă), mai ales dacă este însoțit de amețeli, slăbiciune severă sau leșin. Acestea pot indica o sângerare majoră în tractul digestiv superior.
• Vărsături cu sânge proaspăt sau cu aspect de “zaț de cafea” (hematemeză). Aceasta este o urgență absolută.
• Sângerare rectală abundentă, cu pierdere semnificativă de sânge (în vasul de toaletă sau scaun plin de sânge).
• Dureri abdominale severe, bruste, însoțite de sânge în scaun.
• Sânge în scaun însoțit de febră mare, frisoane sau semne de șoc (puls rapid, tensiune scăzută, confuzie).
• Pierdere inexplicabilă în greutate, oboseală cronică și paloare, sugerând anemie cronică.
• Dacă luați medicamente anticoagulante sau antiagregante și observați sângerare.

Consultați medicul în cel mai scurt timp, chiar dacă simptomele par mai puțin severe, dacă:

• Observați sânge roșu deschis pe hârtia igienică sau în scaun, chiar și în cantități mici, dar persistent.
• Aveți un istoric familial de cancer colorectal sau boli inflamatorii intestinale.
• Sunteți de vârstă mijlocie sau mai în vârstă (peste 50 de ani), deoarece riscul de afecțiuni grave crește cu vârsta.
• Sângerarea este însoțită de modificări inexplicabile ale tranzitului intestinal.

Procesul de Diagnostic

Identificarea cauzei sângerării digestive este un proces metodic, care implică o serie de investigații.

1. Anamneză și Examen Fizic

Medicul va începe prin a vă pune întrebări detaliate despre simptome:

• Când ați observat sângele și cum arată?
• Cât de des apare?
• Există durere, și unde este localizată?
• Aveți alte simptome (diaree, constipație, pierdere în greutate, febră, greață)?
• Ce medicamente luați?
• Aveți un istoric medical de afecțiuni digestive sau alte boli cronice?
• Există antecedente familiale de cancer sau boli gastrointestinale?

Examenul fizic poate include:

• Examen abdominal: Palparea abdomenului pentru a detecta durere, sensibilitate sau mase.
• Tușeu rectal: Un examen digital al rectului, care poate detecta hemoroizi interni, fisuri anale, polipi sau tumori rectale și poate identifica prezența sângelui în ampula rectală.

2. Teste de Laborator

• Hemoleucogramă completă (CBC): Pentru a verifica dacă există anemie (indicând pierdere cronică de sânge) și pentru a evalua numărul de trombocite.
• Teste de coagulare: Pentru a verifica capacitatea sângelui de a se coagula.
• Testul de sânge ocult în scaun (FOBT – Fecal Occult Blood Test sau FIT – Fecal Immunochemical Test): Detectează sângele invizibil, fiind un instrument important de screening pentru cancerul colorectal.
• Analize biochimice: Pentru a evalua funcția hepatică și renală, nivelurile de electroliți.

3. Endoscopia Digestivă Superioară (Gastroscopia / Esofago-gastro-duodenoscopia – EGDS)

Această procedură implică introducerea unui tub flexibil, subțire, prevăzut cu o cameră video (endoscop) prin gură, pe esofag, stomac și duoden. Permite medicului să vizualizeze direct mucoasa acestor organe, să identifice sursa sângerării (ulcere, varice, inflamații, tumori) și, dacă este necesar, să efectueze biopsii sau chiar să intervină terapeutic (ex: cauterizare, injectare de substanțe sclerozante, legarea varicelor).

4. Colonoscopia

Aceasta este procedura standard pentru a investiga sângerările din tractul digestiv inferior. Un colonoscop (un tub flexibil, mai lung decât endoscopul superior) este introdus prin anus, în rect și apoi în întregul colon, până la joncțiunea cu intestinul subțire. Permite vizualizarea directă a mucoasei colonului, detectarea de polipi, diverticuli, zone inflamate, tumori sau angiodisplazii. La fel ca EGDS, permite prelevarea de biopsii și intervenții terapeutice (ex: polipectomie – îndepărtarea polipilor, electrocoagulare pentru oprirea sângerării).

5. Alte Metode Endoscopice

• Enteroscopie: Utilizată pentru a examina intestinul subțire, o zonă care nu poate fi atinsă cu gastroscopia sau colonoscopia standard. Poate fi efectuată cu ajutorul unui balon sau cu capsula endoscopică.
• Capsula Endoscopică: Pacientul înghite o capsulă mică, de unică folosință, care conține o cameră video. Aceasta călătorește prin tractul digestiv, capturând mii de imagini, care sunt transmise unui recorder purtat de pacient. Este utilă pentru a identifica sângerări oculte în intestinul subțire, dar nu permite biopsii sau intervenții.

6. Imagistică Medicală

• Angiografie: O procedură invazivă în care un colorant este injectat într-o arteră și sunt efectuate radiografii pentru a vizualiza vasele de sânge. Este utilă pentru a localiza sângerări active, rapide, atunci când endoscopia nu a reușit să identifice sursa. Permite uneori și embolizarea (închiderea) vasului care sângerează.
• Tomografia computerizată (CT) sau Rezonanța Magnetică (RMN): Pot fi utilizate pentru a identifica tumori, inflamații, diverticuli sau alte anomalii structurale care ar putea fi sursa sângerării.
• Scintigrafie (Scanare cu radionuclizi): Implică injectarea unei mici cantități de substanță radioactivă, care se acumulează în zonele de sângerare activă. Este utilă pentru sângerările intermitente sau cu debit redus, care nu sunt depistate la angiografie.

Opțiuni de Tratament pentru Sângele în Scaun

Tratamentul sângerării în scaun depinde în totalitate de diagnostic. Odată stabilită cauza, medicul va recomanda abordarea terapeutică cea mai potrivită.

1. Tratament Conservator și Modificări ale Stilului de Viață

Acestea sunt adesea primele măsuri pentru cauze benigne, cum ar fi hemoroizii și fisurile anale:

• Dieta bogată în fibre: Consumul crescut de fructe, legume, cereale integrale și leguminoase pentru a înmuia scaunul și a preveni constipația.
• Hidratare adecvată: Consumul suficient de lichide pentru a menține scaunele moi.
• Evitarea efortului la defecare: Nu forțați și nu stați prea mult timp pe toaletă.
• Băi de șezut: Apă caldă pentru a calma durerea și inflamația în cazul hemoroizilor și fisurilor.
• Creme și unguente topice: Cu corticosteroizi sau anestezice locale pentru a reduce inflamația și durerea asociate hemoroizilor sau fisurilor.

2. Tratament Medicamentos Specific

• Antiinflamatoare și imunosupresoare: Pentru boli inflamatorii intestinale (Boala Crohn, Colita Ulcerativă), pentru a reduce inflamația intestinală și a controla sângerarea (ex: mesalazină, corticosteroizi, azatioprină, medicamente biologice).
• Inhibitori de pompă de protoni (IPP): Pentru ulcere gastrice sau duodenale și esofagită, reduc producția de acid gastric, permițând vindecarea leziunilor (ex: omeprazol, pantoprazol).
• Antibiotice: Dacă sângerarea este cauzată de o infecție bacteriană (ex: în colite infecțioase sau pentru eradicarea Helicobacter pylori în cazul ulcerelor).
• Medicamente pentru constipație/diaree: Pentru a regla tranzitul intestinal și a preveni iritațiile.

3. Proceduri Endoscopice Terapeutice

Pe lângă rolul lor diagnostic, endoscopiile pot fi și terapeutice:

• Polipectomie: Îndepărtarea polipilor colonici în timpul colonoscopiei.
• Cauterizare (coagulare): Electrocauterizarea sau coagularea cu argon plasma pentru a opri sângerarea dintr-un ulcer, vas de sânge sângerând (angiodisplazie) sau diverticul.
• Ligaturarea cu bandă elastică: Pentru hemoroizii interni proeminenți sau varicele esofagiene sângerânde.
• Scleroterapia: Injectarea unei substanțe chimice într-un vas de sânge sângerând pentru a-l închide (ex: varice esofagiene sau hemoroizi).
• Clipare endoscopică: Aplicarea unor mici clipuri metalice pentru a închide o leziune sângerândă.

4. Intervenții Chirurgicale

Chirurgia este rezervată cazurilor severe, când alte tratamente nu sunt eficiente sau când există o urgență medicală:

• Hemoroizi: Hemoroidectomia (îndepărtarea chirurgicală a hemoroizilor) pentru hemoroizii de grad mare care nu răspund la tratamentele conservatoare.
• Fisuri anale cronice: Sfincterotomie laterală internă, o intervenție minim invazivă pentru a relaxa sfincterul anal și a permite vindecarea fisurii.
• Diverticulită: Rezectarea segmentului de colon afectat în caz de diverticulită complicată (perforație, abcese, sângerare masivă).
• Cancer colorectal: Îndepărtarea chirurgicală a tumorii și a ganglionilor limfatici afectați (colectomie). Poate fi urmată de chimioterapie și/sau radioterapie.
• Sângerări masive incontrolabile: În cazuri rare, poate fi necesară o intervenție chirurgicală de urgență pentru a identifica și a opri sursa sângerării.

Prevenție și Management pe Termen Lung

Deși nu toate cazurile de sângerare pot fi prevenite, adoptarea unui stil de viață sănătos poate reduce riscul unor afecțiuni digestive:

• Dietă echilibrată: Bogată în fibre și nutrienți.
• Hidratare adecvată: Bea suficientă apă zilnic.
• Activitate fizică regulată: Sprijină un tranzit intestinal sănătos.
• Gestionarea stresului: Stresul poate exacerba unele afecțiuni digestive.
• Evitarea anumitor alimente: Alimente picante, alcool, cafea, care pot irita tractul digestiv la unele persoane.
• Screening-uri regulate: Respectați recomandările medicului pentru colonoscopii de screening, în special după vârsta de 50 de ani sau mai devreme dacă aveți un istoric familial de cancer colorectal sau polipi.

Concluzie

Sângele în scaun este un semnal important pe care corpul îl transmite și care nu trebuie niciodată ignorat. Indiferent dacă este sânge roșu deschis, scaun negru-gudronat sau sânge invizibil, necesită o evaluare medicală promptă. Deși cauzele pot varia de la condiții benigne la afecțiuni grave care pun viața în pericol, un diagnostic și un tratament precoce sunt esențiale pentru un prognostic favorabil. Fiți proactivi în monitorizarea sănătății dumneavoastră și nu ezitați să căutați sfatul unui specialist ori de câte ori observați acest simptom alarmant. Sănătatea digestivă este o componentă vitală a bunăstării generale, iar o abordare responsabilă poate face o diferență majoră.