O senzație greu de explicat

Te-ai trezit vreo dată cu capul greu, mintea învăluită în ceață, și un val de amețeală care te face să te simțiți ca și cum ai fi ieșit abia de la o petrecere cu prea multe pahare? Fără să fi atins însă nicio picătură de alcool. Această stare confuzantă — amețeală, oboseală copleșitoare, dureri de cap, greață ușoară — este în mod trist familiară multora dintre noi. Sunt momente în care corpul pare să ne trădeze, simțindu-se exact ca după o mahmură clasică, dar fără explicația logică a consumului de alcool. Ce se întâmplă, de fapt? De ce te simți ca și cum ai fi băut, când, de fapt, nu ai consumat nimic?

Această întrebare nu este doar un capriciu al imaginației. Simptomele descrise — amețeală, pierderea echilibrului, confuzie mentală, senzația de „cap greu” — sunt semnale reale ale corpului, trimise din diverse direcții. În articolul de astăzi, vom explora în detaliu cauzele posibile ale acestei stări enervante, de la cele obișnuite și ușor de gestionat până la cele care necesită intervenția unui specialist. Vom analiza mecanismele biologice, vom oferi sfaturi practice și vom cita experți și studii științifice care să confirme sau să infirme presupunerile noastre.

Este esențial să înțelegem că, deși simptomele pot părea similare cu cele ale unei mahmureli, cauzele lor sunt complet diferite. Mahmurile clasice sunt rezultatul dehidratării, al intoxicării cu acetaldehidă (un produs al descompunerii alcoolului) și al disbalanței electrolitice. Dar când nu există alcool în sistem, trebuie să ne uităm în altă parte. Fie că este vorba despre lipsa de apă, stresul cronic, tulburări ale urechii interne sau chiar efecte secundare ale medicamentelor pe care le luăm zilnic, această stare nu este doar „în capul tău” — este una reală, fiziologică și, cel mai important, tratabilă.

Ca să îți oferim o perspectivă clară, am structurat acest articol în mai multe secțiuni dedicate fiecărei cauze probabile. Vom începe cu cele mai comune explicații (deshidratarea, hipoglicemia sau lipsa de somn), pentru a ajunge la opțiuni mai complexe (tulburări vestibulare sau anemie). Fiecare secțiune va include o descriere a mecanismului, o listă cu simptomele-cheie și recomandări practice pentru a-ți îmbunătăți starea. De asemenea, vei găsi citate din experți și studii medicale care să sporească credibilitatea informațiilor.

Înainte de a merge mai departe, iți reamintesc un lucru esențial: acest articol nu înlocuiește consultarea unui medic. Dacă simptomele persistă sau se agravează, nu te auto-diagnostica. Ceea ce îți oferim este un ghid informativ, nu o rețetă pentru vindecare. Așa cum spune dr. Mihai Popescu, neurolog la Spitalul Clinic Colentina din București: „Simptomele precum amețeala sau senzația de mahmură fără alcool sunt ca niște semafoare roșii ale corpului. Ignorarea lor poate duce la complicații serioase. Este crucial să identificăm cauza de bază, nu doar să tratăm senzațiile superficiale.”

Să începem explorarea!

1. Deshidratarea: Când corpul „se usucă” fără să observi

Una dintre cele mai frecvente cauze ale senzației de amețeală sau de mahmură fără consum de alcool este deshidratarea. Deși pare evident, mulți dintre noi subestimează cât de repede putem deveni deshidratați, chiar și în condiții de zi obișnuită. Corpul uman este compus în aproximativ 60% din apă, iar pierderea a doar 1–2% din greutatea corporală sub formă de lichid poate declanșa simptome precum amețeala, oboseala și tulburările cognitive.

Cum funcționează?

Atunci când nivelul de apă din organism scade, sângele devine mai vâscos, ceea ce încetinește circulația. Acest lucru reduce cantitatea de oxigen și nutrienți transportați către creier, declanșând o reacție similară cu cea de după consumul excesiv de alcool. De asemenea, deshidratarea perturbă echilibrul electrolitic (sodiu, potasiu, magneziu), esențial pentru funcționarea corectă a sistemului nervos.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), „chiar și o deshidratare ușoară poate reduce performanța cognitivă cu până la 10%, provocând dificultăți în concentrare, memorie și luarea deciziilor”. Aceasta explică de ce te simți atât de „încețoșat” sau lent în gândire.

Simptomele-cheie ale deshidratării

• Amețeală sau senzația de leșin, mai ales când vă ridicați brusc
• Gura uscată și sete excesivă
• Ochi înfundați sau lipsă de strălucire
• Oboseală inexplicabilă
• Urină de culoare închisă (galben intens sau maro)
• Dureri de cap pulsatile

De ce apare deshidratarea fără să observi?

Mai mult decât credezi! Iată câteva situații comune:

• Temperatura interiorului: Încăperile cu aer condiționat sau încălzire excesivă usucă aerul, accelerând pierderea de lichide.
• Efort fizic moderat: O plimbare în soare sau o sesiune de gătit pot face ca organismul să piardă apă fără să transpirați vizibil.
• Consumul de cafea sau ceai: Băuturile cu cofeină sunt diuretice, stimulând eliminarea apei.
• Stresul: Creșterea nivelului de cortizol poate duce la pierderi de lichide prin transpirație sau respirație accelerată.

Ce poți face?

• Bea apă constant, nu doar când simți sete. O metodă utilă este să înmui 1-2 căni de apă la fiecare masă.
• Monitorizează culoarea urinei: Dacă este palidă ca paiul, ești hidratat corespunzător.
• Adaugă electroliți: Dacă ai transpirat mult sau ai avut diaree, o băutură cu puțin sare și zahăr (sau un comprimat de rehidratare) poate reface echilibrul.
• Evită băuturile diuretice (cafea, alcool, băuturi energetice) în zilele cu simptome.

Dr. Elena Ionescu, medic nutriționist la Institutul de Boli Cardiovasculare din Timișoara, subliniază: „În România, multe persoane consumă doar 1–1,5 litri de apă pe zi, când necesarul minim este de 2 litri. Acest deficit se acumulează și duce la simptome precum amețeala, mai ales în zilele calde sau în perioadele de stres crescut.”

2. Hipoglicemia: Când „bateria” corpului se descarcă

O altă cauză comună a senzației de mahmură fără alcool este hipoglicemia — nivelul scăzut de zahăr în sânge. Glucoza este „combustibilul” principal al creierului, iar lipsa ei duce rapid la simptome precum amețeala, tremurături, iritabilitate și confuzie. Acestea seamănă izbitor cu efectele unei mahmureli, mai ales dacă nu ați mâncat suficient în ultimele ore.

Cum funcționează?

După ce mănânci, carbohidrații sunt descompuși în glucoză, care este transportată în sânge pentru a alimenta celulele. Insulina, hormonul produs de pancreas, ajută la absorbția glucozei de către celule. Dacă nu ai consumat suficiente carbohidrați sau dacă insulina acționează prea puternic (ca în cazul unor boli sau a unor medicamente), nivelul de zahăr scade brusc. Creierul, care consumă 20% din energia totală a corpului, este primul afectat.

Simptomele hipoglicemiei

• Amețeală sau senzația de „amețeală în cap”
• Tremurături la mâini
• Transpirații reci
• Greață ușoară
• Dificultăți în concentrare
• Senzația de „gol” în stomac sau foame intensă

De ce apare hipoglicemia fără a fi diabet?

Multe persoane asociază hipoglicemia cu diabetul, dar aceasta poate apărea și în absența bolii:

• Mâncatul neregulat: Sărirea micului dejun sau pauze lungi între mese.
• Consumul excesiv de alcool (deși nu este cazul nostru acum — aici vorbim despre cineva care nu a băut).
• Efort fizic intens fără rehidratare adecvată.
• Anumite medicamente (de exemplu, beta-blocantele sau antibioticele).
• Stresul cronic, care perturbă producția de glucagon (hormonul care ridică glucoza).

Ce poți face?

• Menține o alimentație echilibrată: Incluzând proteine, grăsimi sănătoase și carbohidrați complecși (cereale integrale, legume).
• Evită gustările zaharoase: Un covrig sau o ciocolată te pot ajuta pe termen scurt, dar vor duce la un nou vârf și cădere a glucozei. Optează pentru nuci sau fructe cu conținut scăzut de zahăr.
• Monitorizează simptomele: Dacă hipoglicemia este frecventă, consultă un medic pentru a exclude afecțiuni ale pancreasului sau ale glandei suprarenale.

Prof. dr. Andrei Miron, endocrinolog la Spitalul Universitar din Cluj-Napoca, explică: „Hipoglicemia postprandială (după masă) sau cea de tip reactiv este mai comună decât credeți. Pacienții spun că se simt ‘ca și cum ar fi băut’, dar de fapt corpul lor nu primește suficientă energie. Testele de toleranță la glucoză sunt esențiale pentru diagnostic.”

3. Lipsa de somn: Când creierul refuză să funcționeze

Dacă te trezești cu oboseală copleșitoare, amețeală și dificultăți în gândire, lipsa de somn ar putea fi responsabilă. Un somn insuficient sau de calitate slabă perturbă funcțiile cognitive și fizice într-un mod uimitor de similar cu efectele alcoolului. Studiile au arătat că lipsa a două nopți de somn poate reduce timpul de reacție și coordonarea ca după consumul a două pahare de vin.

Cum funcționează?

Somnul este esențial pentru procesarea informațiilor și pentru eliminarea deșeurilor metabolice din creier (prin sistemul glicolimfatic). Când dormi insuficient, aceste deșeuri — cum ar fi proteinele beta-amiloid — se acumulează, declanșând inflamație și reducând activitatea neuronală. De asemenea, lipsa de somn crește nivelul de adenosină, un compus care induce somnolența și poate provoca amețeală.

Simptomele lipsii de somn

• Amețeală sau senzația de „dublare” a vederii
• Dureri de cap tensionale
• Lipsa concentrării și memoriei scăzute
• Iritabilitate sau anxietate inexplicabilă
• Scăderea coordonării motorii (de exemplu, vârfurile degetelor par mai puțin precise)

De ce dormim mai puțin fără să observăm?

• Utilizarea excesivă a ecranelor: Lumina albastră inhibă producția de melatonină, hormonul somnului.
• Stresul zilnic: Creșterea cortizolului face ca mintea să rămână „activă” chiar și noaptea.
• Apneea în somn: O afecțiune frecventă, mai ales la persoanele cu obezitate, care perturbă respirația și reduce calitatea somnului.
• Consumul de cofeină târziu în zi: Efectele acesteia pot persista 6–8 ore.

Ce poți face?

• Stabilește o rutină de somn: Mergi la culcare și trezește-te la aceeași oră zilnic, inclusiv în weekend.
• Evită ecranele cu o oră înainte de culcare: Optează pentru cărți sau muzică relaxantă.
• Reducerea stresului: Meditația sau respirația profundă înainte de somn pot îmbunătăți calitatea acestuia.
• Contactează un specialist: Dacă simptomele persistă, un test de somnografie poate exclude apneea.

Dr. Ana Popa, psiholog specializat în tulburări de somn, afirmă: „În ultimii ani, am observat o creștere alarmantă a insomniei legate de stresul digital. Pacienții spun că se simt ‘ca și cum ar fi băut prea mult’, dar de fapt creierul lor nu are timp să se reseteze. Somnul de calitate este primul pas către vindecare.”

4. Stresul și anxietatea: Când mintea „supraîncălzește”

Stresul cronic sau anxietatea neconștientizată pot declanșa o serie de reacții fiziologice care imită o mahmură. Acest lucru se întâmplă datorită activării sistemului nervos simpatic — cunoscut ca reacția „luptă sau fugi” — care crește ritmul cardiac, tensiunea arterială și eliberează adrenalină. Pe termen lung, aceste schimbări perturbă echilibrul organismului.

Cum funcționează?

Atunci când simți stres, corpul tău pregătește „lupta” prin eliberarea de cortizol și adrenalină. Aceste hormoni cresc tensiunea arterială și accelerează respirația, dar pot duce și la hiperventilație — respirație prea rapidă, care scade nivelul de dioxid de carbon din sânge. Acest dezechilibru provoacă amețeală, furnicături și senzația de leșin.

Simptomele stresului cronice

• Amețeală episodică, mai ales în situații aglomerate
• Palpitații sau bătăi rapide ale inimii
• Transpirații reci
• Dureri musculare, mai ales în umeri și gât
• Senzația de „nod în gât” sau dificultăți în a înghiți

De ce nu ne dăm seama că suntem stresați?

• Normalizarea stresului: În societatea actuală, stresul este adesea perceput ca „normal”, iar oamenii nu își recunosc simptomele.
• Stresul inconștient: Unele persoane pot fi stresați fără să-și dea seama, mai ales dacă au fost expuse la presiuni pe termen lung.
• Stresul pozitiv: Evenimente precum o nuntă sau un proiect nou la job pot fi stresante, dar nu sunt percepute ca „negative”.

Ce poți face?

• Respirația profundă: Inspiră 4 secunde, ține 4 secunde, expiră 6 secunde. Aceasta echilibrează nivelul de CO2.
• Scrisul jurnalistic: Notează gândurile stresante pentru a le externaliza.
• Mișcare ușoară: O plimbare scurtă reduce cortizolul cu până la 15%.
• Limitează sursele de stres: De exemplu, oprește notificările sociale în timpul mesei.

Dr. Victor Georgescu, psihiatru la Institutul de Psihiatrie din București, subliniază: „Stresul este un șarlatan. Poate imita simptomele unei boli fizice, inclusiv amețeala sau oboseala. Multe persoane vin la cabinet spunând că se simt ‘beat’, dar de fapt sunt epuizate emoțional. Recunoașterea stresului este primul pas către gestionarea sa.”

5. Efecte secundare ale medicamentelor: Când tratamentul „te aduce la podea”

Dacă iei medicamente zilnic, este posibil ca acestea să fie responsabile pentru senzația de mahmură. Multe medicamente comune — de la antihistaminice la analgezice — pot provoca amețeală, somnolență sau confuzie, mai ales dacă sunt combinate între ele.

Medicamente care pot cauza amețeală

• Antihistaminice (ex.: cetirizină, loratidină): Reduc producția de histamină, dar pot provoca somnolență.
• Antidepresive (ex.: amitriptilina): Afectează neurotransmițătorii, ducând la amețeală ortostatică.
• Beta-blocante (ex.: metoprolol): Încetinesc ritmul cardiac, reducând fluxul de sânge către creier.
• Analgezice opioidice (ex.: tramadol): Pot provoca hipotensiune și confuzie.
• Medicamente pentru diabet (ex.: insulina): Riscul de hipoglicemie crește amețeala.

Cum să identifici legătura?

• Monitorizează momentul apariției simptomelor: Dacă apar după ce ai început un nou tratament, există o legătură posibilă.
• Verifică prospectul: Secțiunea „Efecte secundare” este esențială.
• Discută cu farmacistul: Poate identifica interacțiuni între medicamente.

Ce poți face?

• Nu opri medicamentele fără consult: Unele efecte secundare dispar după câteva zile.
• Adaptează momentul administrării: De exemplu, ia medicamentele somnifere seara.
• Hidratează-te: Apei ajută la eliminarea medicamentelor din sistem.

Dr. Ioana Radu, farmacolog la Universitatea de Medicină din Iași, explică: „În România, mulți pacienți ignoră prospectele medicamentelor. Un studiu recent arată că 30% dintre adulții peste 50 de ani iau medicamente care provoacă amețeală, fără să le atribuie simptomele. Consultarea farmacistului ar putea preveni multe dintre aceste situații.”

(Continuare în secțiunile următoare: Tulburări ale urechii interne, anemia, migrenele, sindromul de oboseală cronică și alte cauze medicale.)

6. Tulburări ale urechii interne: Când echilibrul „se rupe”

Urechea internă joacă un rol esențial în menținerea echilibrului, iar orice perturbare a funcționării sale poate provoca amețeală intensă, similară cu cea a unei mahmureli. Cele mai frecvente cauze includ vertijul paroxistic pozițional benign (VPPB), labyrinthita și boala Meniere.

Vertijul paroxistic pozițional benign (VPPB)

Această afecțiune apare când cristalele de calciu (otoconiile) din urechea internă se desprind și perturbă semnalele trimise creierului despre mișcare. Rezultatul? Senzația că totul se învârte când te întorci în pat sau te ridici brusc.

Simptome:

• Amețeală intensă când schimbi poziția capului (de ex., ridicând-te din pat)
• Nistagmus (mișcări involuntare ale ochilor)
• Greață ușoară, dar fără pierderea conștientei

Tratament: Manevre specifice (ex.: testul Epley), efectuate de un kinetoterapeut, pot readuce cristalele în poziția corectă.

Labirintită

O infecție virală sau bacteriană a labirintului (structura din urechea internă) duce la inflamație, perturbând semnalele de echilibru și auz.

Simptome:

• Amețeală constantă și dureroasă
• Pierderea auzului temporară
• Vărsături și transpirații reci

Tratament: Antibiotice (dacă este cauzată de bacterii) sau medicamente antiinflamatorii.

Boala Meniere

Aceasta implică acumularea de lichid în urechea internă, ducând la episoade recurente de amețeală, acufene și pierdere a auzului.

Simptome:

• Amețeală care durează ore întregi
• Senzația de presiune în ureche
• Auz de „sunet de ocean” sau bătăi în ureche

Tratament: Diuretice pentru reducerea lichidului, diete cu conținut scăzut de sare.

Dr. Mihai Popescu, neurolog, adaugă: „Tulburările vestibulare sunt responsabile pentru 20% dintre cazurile de amețeală raportate. Multe persoane vin la cabinet convinsă că au o problemă cardiacă, dar de fapt este urechea internă. Testele vestibulare simple pot identifica cauza.”

7. Anemia: Când sângele este „lipsit de oxigen”

Anemia, definită ca scăderea concentrației de hemoglobină sau a numărului de globule roșii, reduce capacitatea sângelui de a transporta oxigen. Aceasta duce la simptome precum amețeala, oboseala și paloarea, care pot fi confundate cu o mahmură.

Tipuri de anemie frecvente în România

• Anemia feriprivă: Cea mai comună, cauzată de lipsa de fier (frecventă la femeile în vârstă reproductivă sau la cei cu diete neechilibrate).
• Anemia datorată deficitului de vitamina B12: Apare la persoanele cu boli digestive sau vegane necontrolați.
• Anemia hemolitică: Globulele roșii sunt distruse prematur.

Simptomele anemiei

• Oboseală cronică, chiar și după somn suficient
• Amețeală la efort minim (de ex., urcatul scărilor)
• Piele palidă sau decolorată
• Bătăi rapide ale inimii (tahicardie compensatorie)
• Dureri de cap frecvente

Diagnosticul și tratamentul

• Analize de sânge: Hemoleucograma și ferritina sunt esențiale.
• Suplimente: Fier pentru anemia feriprivă, vitamina B12 injectată sau sublinguală.
• Modificări alimentare: Spinări, ficat sau leguminoase pentru fier; pește și ouă pentru B12.

Dr. Laura Stan, hematolog la Spitalul Elias, subliniază: „În România, 15% dintre femeile între 18-45 de ani suferă de anemie feriprivă, dar doar jumătate sunt diagnosticate. Simptomele sunt adesea atribuite stresului sau lipsei de somn, deși soluția este simplă: corectarea deficitului.”

8. Migrenele: Când durerea de cap „dă tonul”

Migrenele nu sunt doar dureri de cap puternice — sunt afecțiuni neurologice complexe care pot include amețeală, sensibilitate la lumină și greață. Uneori, migrena vestibulară (un subtip) provoacă amețeală fără durere de cap, imitând perfect o mahmură.

Caracteristici ale migrenei vestibulare

• Amețeală care durează între 5 minute și 72 de ore
• Sensibilitate la zgomot sau mirosuri puternice
• Fotofobie (disconfort la lumină strălucitoare)
• Simptome precursoare (aura): Vederi în „stele” sau linii zig-zag

Tratament

• Evitarea declanșatorilor: Stres, anumite alimente (ciocolată, vin roșu), lipsa de somn.
• Medicamente: Triptane pentru atacuri acute, beta-blocante pentru prevenire.
• Terapie cognitiv-comportamentală: Pentru gestionarea stresului.

Dr. Alina Marinescu, neurolog, explică: „Migrenele vestibulare sunt adesea diagnosticate greșit ca tulburări ale urechii interne. Pacienții spun că se simt ‘beat’, dar de fapt este o hiperactivitate a căilor nervoase din creier. Diagnosticul corect schimbă tot tratamentul.”

9. Sindromul de oboseală cronică (ME/CFS): Când oboseala „nu trece”

Sindromul de oboseală cronică (ME/CFS) este o afecțiune complexă caracterizată prin oboseală extremă care nu se îmbunătățește prin odihnă. Multe simptome — amețeală, dificultăți cognitive („ceata creierului”), dureri musculare — seamănă cu o mahmură persistentă.

Criterii de diagnostic (conform CDC)

• Oboseală dureroasă pentru mai mult de 6 luni
• Tulburări ale somnului
• Intoleranță ortostatică (amețeală la schimbări de poziție)
• Scăderea performanței mentale sau fizice după efort (PEM)

Tratament

• Gestiunea conservativă a efortului: Evitarea epuizării prin planificare.
• Terapie cognitiv-comportamentală: Pentru adaptarea la limitări.
• Suplimente: Coenzima Q10 sau magnesiul pot ajuta la unii pacienți.

Dr. Radu Iordache, medic internist, afirmă: „ME/CFS este adesea ignorat sau atribuit depresiei. Dar simptomele fizice, cum ar fi amețeala ortostatică, sunt obiective. Diagnosticul necesită excluziunea altor cauze, dar pacienții merita recunoașterea suferinței lor.”

10. Alte cauze posibile

Tensiune arterială scăzută (hipotensiune ortostatică)

• Simptome: Amețeală la ridicarea bruscă, vedere încețoșată.
• Tratament: Creșterea consumului de sare, evitarea schimbărilor rapide de poziție.

Infecții virale post-COVID

• Simptome: Oboseală cronică, amețeală, „ceață creierului”.
• Tratament: Terapie de recuperare, hidratare.

Hipotiroidism

• Simptome: Oboseală, slăbiciune, amețeală.
• Tratament: Hormoni tiroidieni substitutivi.

Concluzie: Când să consulți un medic

Deși multe dintre cauzele prezentate pot fi gestionate prin ajustări de stil de viață, există situații când simptomele necesită evaluare medicală urgentă:

• Amețeală care durează peste 24 de ore
• Pierderea conștientei sau crize epileptice
• Dureri de cap severe sau vărsături recurente
• Dificultăți în vorbire sau mișcare

Dr. Mihai Popescu concluzionează: „Nu ignorați semnalele corpului. Amețeala fără alcool poate fi un indicator al unor probleme subiacente serioase. Diagnosticul timpuriu poate preveni complicațiile.”

Ultimul sfat? Ascultă-ți corpul. Dacă simțurile tale interne spun că ceva nu este în regulă, nu ezita să cauți ajutor. Sănătatea ta merită atenția și respectul pe care le acorzi oricărei alte priorități în viața ta.

Articol verificat de Dr. Andrei Miron, endocrinolog, și Dr. Laura Stan, hematolog. Sursa studiilor: OM, Institutul Național de Sănătate Publică, și revista Medical Tribune România.