Poți să faci sport dacă suferi de aritmie cardiacă?

Mulți oameni sunt afectați de aritmii cardiace. Cele mai multe cazuri apar la adulții în vârstă cu boli coronariene, boli valvulare sau alte boli de inimă. De asemenea, pot apărea cel mai frecvent la adulții de vârstă mijlocie. Odată apărute aceste afecțiuni, sportul poate părea o perspectivă descurajantă pentru suferinzi, deoarece majoritatea cred că exercițiile fizice nu le sunt indicate și că le pot afecta mai mult inima. Întrebarea în acest caz este, pot face sau nu sport/exerciții fizice persoanele care suferă de aritmie cardiacă? Păi, haideți să aflăm!

Ce este tulburarea de ritm cardiac (aritmia)?

Aritmia cardiacă reprezintă o anomalie a sistemului electric al inimii. În timp ce apare această aritmie, inima bate prea repede (tahicardie) sau prea încet (bradicardie) decât în mod normal. În timp ce majoritatea aritmiilor sunt inofensive, unele pot fi suficient de grave încât pot pune viața pacientului în pericol. De exemplu, în timpul unei aritmii (tulburare a circuitului electric al inimii), inima este incapabilă să pompeze o cantitate adecvată de sânge în organism, iar acest lucru poate provoca dificultăți de respirație, amețeală, leșin și chiar moarte subită.

Poți să faci sport dacă suferi de aritmie cardiacă?

Răspunsul la această întrebare este DA. Trebuie reținut faptul că a avea aritmie nu este un motiv pentru a fi sedentar, dimpotrivă, viața activă este în acest caz recomandată. Nu întâmplător, experții în sănătate subliniază că activitatea fizică regulată, adaptată nevoilor și abilităților, și efectuată în mod recreațional – nu numai că nu dăunează persoanelor care suferă de aritmie cardiacă, ci este un factor esențial pentru sănătatea inimii acestora. Studiile efectuate de-a lungul timpului, au arătat că activitatea fizică de o anumită intensitate poate susține tratamentul cardiologic, îmbunătățind starea de bine a pacientului și chiar prelungindu-i viața. În timpul activității fizice, inima pompează mai bine sângele, ceea ce îi crește eficiența sistolice și diastolică. Fluxul sanguin în vase se îmbunătățește, tensiunea arterială este restabilită și funcția cardiacă este îmbunătățită. În consecință, exercițiile fizice pot oferi o calitate mai bună a vieții celor care au aritmii.

Ce fel de exerciții poți face dacă suferi de aritmie cardiacă?

Cele mai recomandate exerciții fizice pentru persoanele care au aritmie cardiacă, sunt așa-numitele activități „aerobe” de intensitate scăzută, cum ar fi mersul pe jos, mersul pe bicicletă, dansul, înotul, aerobicul acvatic, yoga, sau chiar urcatul scărilor și activitățile de zi cu zi, precum plimbatul animalului de companie sau datul cu aspiratorul prin casă efectuat în mod regulat, ajută la controlul aritmiei. În acest caz, sunt recomandate 30 de minute de exercițiu zilnic, de 5 ori pe săptămână. Sau cel puțin 150 de minute pe săptămână de exerciții fizice moderate sau 75 de minute pe săptămână de exerciții fizice viguroase (sau o combinație de activitate fizică moderată și viguroasă). Sesiunile de antrenament pot fi împărțite în mai multe sesiuni mici.

Totuși, de preferat ar fi ca persoanele sedentare care doresc să înceapă să facă mișcare, să se consulte în prealabil cu cardiologul cu privire la activitatea ideală adecvată condiției lor fizice. În mod similar, acele persoane trecute de 45 de ani, care suferă de vreo boală cardiovasculară sau care au vreun factor de risc (diabet, hipertensiune arterială, obezitate) ar trebui să fie atente în acest sens și să nu efectueze nici un exercițiu fără recomandarea în prealabil a medicului lor.

Ce ritm cardiac trebuie să ai în timpul exercițiilor fizice?

Cercetările au arătat că ritmul cardiac în timpul exercițiilor fizice ar trebui să fie între 60 și 70% din valoarea sa maximă, adecvată vârstei fiecăruia. Această valoare poate fi calculată cu ușurință scăzând vârsta fiecărei persoane de la 220. Deci, în cazul unui tânăr de 30 de ani, ritmul său cardiac maxim este de 190, și 70% din această valoare este 133.

Când ar trebui să oprești activitatea fizică? 

În cazul oricărui simptome de mai jos, trebuie redusă intensitatea sau stopate exercițiile și luarea legăturii cu medicul:

• Dificultăți de respirație care împiedică rostirea unei fraze complete;
• Durere sau senzație de disconfort în piept;
• Senzații de oboseală extremă;
• Dificultăți de respirație care nu se ameliorează chiar și atunci când au fost scăzute sau stopate exercițiile
• Vertij, amețeli sau senzație de leșin;
• Față palidă;
• Durere care iradiază către brațe, umeri, gât sau maxilar;
• Bătăi neregulate ale inimii sau ritm cardiac anormal, palpitații;
• Accelerarea bătăilor inimii;
• Greață și vărsături;
• Senzație de febră, gripă sau stare generală de rău;
• Transpirație excesivă, mai mare decât cea obișnuită;
• Transpirație rece bruscă.