Este presa/mass-media independentă sau aservită intereselor…? Dacă analizăm lucrurile în profunzimea lor, vom ajunge la concluzia mass-media clasică practică un intermercato perpetuu, în care contează doar capacitatea de adaptare a jurnalistului, care ieri îl înjura pe cel din tabăra adversă a finanțatorului său, dându-i limbi acestuia din urmă, iar în prezent îl ridică în slăvi pe cel dintâi…

John Swinton, care era șeful jurnaliștilor din New York Times, era considerat un model demn de urmat în cariera sa, a făcut o mărturisire foarte îndrăzneață.

În 1953, la un club de presă din New York, a declarat:

“Nu există în istoria Americii o presă independentă. O știți și voi și o știu și eu.

Nici unul dintre voi nu îndrăznește să își exprime cinstit părerile în ziarul la care scrie. Sunt plătit tocmai pentru a nu-mi exprima opiniile cinstite în ziarul pentru care scriu.

Voi, ceilalți, sunteți plătiți ca să faceți la fel, și oricare dintre voi ar face nebunia de a-și scrie părerile în mod cinstit ar fi imediat expediat pe stradă, căutând de lucru. Dacă mi-aș permite o părere cinstită într-unul din numerele ziarului meu, slujba mea ar dispărea în 24 de ore.

Treaba jurnalistului este să distrugă adevărul, să mintă sfruntat, să pervertească, să denigreze, să lingă cizmele lui Mamon, să își vândă țara și neamul pentru pâinea cea de toate zilele. O ştiți și voi și o știu și eu, și atunci de ce să închinăm pentru presa independentă?

Suntem uneltele supuse și slugile bogătașilor din culise. Suntem Hopa-Mitică, ei trag sforile și noi dansăm. Talentele, posibilitățile și viețile noastre aparțin altor oameni. Suntem doar nişte prostituaţi intelectuali.”

“The Secret Terrorists” Bill Hughes, pag. 125-126, 2002, Truthhant Truthhant USA.

Comentarii pe Facebook