În urma așa zisului Parteneriat Strategic pentru Secolul XXI semnat între România şi Statele Unite ale Americii, la 13 septembrie 2011, la Washington, în planul politico-militar americanii au adus pe teritoriul statului român, tancuri, vehicule armate Bradley si alte unități de armament greu. Militari americani fiind poziționați permanent în România la Baza de la Mihail Kogălniceanu.

În afară de Baza Mihai Kogălniceanu, în România, Pentagonul mai operează în două obiective importante. Primul dintre ele este total operativ și se află la Deveselul. Este vorba de sistemului de apărare antibalistic Aegis Ashore care este deservit de 200 de militari americani. În curând acest sistem va fi dotat cu rachete de ultima generaţie de tip (SM-3) Block IIA. Cel de-al doilea obiectiv în care operează militarii americani este Baza 71 Aeriană “General Emanoil Ionescu” Câmpia Turzii, unde US Air Force investeşte masiv, pe toate planurile. Se ridică facilităţi noi în valoare de 40 de milioane de dolari care vor permite aducerea  în bază a mai multor avioane de luptă americane cu muniţia aferentă.

România s-a transformat într-o închisoare americană!

Dacă analizăm cu atenție prezența bazelor militare americane de pe întreg teritoriul, România trăiește cufundată într-un sistem de control și de contenție, o adevărată planetă a închisorii. În ciuda spuselor diverșilor pseudo-experți geostrategi sau politicieni români care afirmă că prezența armatei SUA este motivată de întărirea flancului estic în fata amenințării Rusiei, de fapt și de drept, România nu ar mai avea niciun rost să se apere de o posibilă invazie militară a altui stat, cum este și cazul Rusiei, deoarece a fost secătuită și sărăcită de aproape toate bogățiile sale naturale, de cei care au preluat puterea în 1989. Concret, prin vânzarea pământului, a resurselor solului și subsolului, prin defrişările masive,… sau prin falimentarea unităţilor economice, și prin degradarea învăţământului şi a sănătății pur și simplu, teoretic, națiunea a devenit prea săracă în resurse pentru a se mai teme de o altă posibilă invazie externă. Ori, istoria ne permite să înțelegem căile și motivele invaziilor, războaielor și popoarelor migratoare… Cei drept, de-a lungul istoriei, imperii cum ar fi cel Otoman, Bizantin sau Austro-Ungar, cotropirile acestora au fost ațintite pe resursele naturale existente ale țărilor invadate.

În acest caz, reamintim bogățiile importante de care a fost deposedată țara românească în ultimii 30 de ani, resurse esențiale cum ar fi, petrolul, gazele naturale și pădurile, care au fost vândute la prețuri infime unor companii străine precum OMV, Holzindustrie Schweighofer, Kronspan şi Egge, toate din Austria. Apele subterane au fost vândute unor companii franțuzești, cum ar fi, Apa Nova. Energia electrică a fost de asemenea privatizată și este în prezent controlată de compania italiană Enel. De asemenea, resurselor naturale [aur, argint, uraniu, vanadiu, arseniu, titan, molibden, nichel, crom, cobalt, galiu, germaniu, wolfram, molibden) si MUNȚII cu totul au fost vânduți unor companii canadiene sau americane. Și exemplele teribile în acest sens ale dispariției bunurilor esențiale cetățenilor România pot continua. Deposedată de aceste bogații naturale, Guvernul României a ajuns la fundul sacului din punct de vedere economic… Următorul șcenariu posibil a fost îndatorarea, și chiar asta s-a întâmplat!

De ce menține SUA bazele militare pe teritoriul României și care sunt interesele armatei americane într-o țară secătuită de bogății naturale?

Explicația ar fi că sistemul românesc este ținut în datorii de către imperiul bancar, sărăcind masele, controlându-le. Închisoarea armată de pe teritoriile Românei este brațul sistemului bancar, cel care a stabilit că schimbul este pus în aplicare prin banii pe care el însuși îi injectează și îi risipește. De aceea, prezența bazelor militare servesc spre a desfășura un adevărat război împotriva celor mai săraci, împotriva celor care nu mai au nimic, și împotriva celor care, fiind în pragul sărăciei, trebuie să fie în măsură să plătească taxele și impozitele către guvernul României, care a devenit supaîndatorat de instituții financiare, cum ar fi Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială, etc. Pentru români, cătușele nu sunt altceva decât bazele militare americane, care sunt desfășurate pe întreg teritoriul țării lor. În timp ce bancherii din spatele Marii crize financiare din 2007 sunt încă în libertate, ușile închisorii sunt închise pentru românii obișnuiți.

Prin menținerea trupelor în România, SUA „neo-feuduală” pare să aibă nevoie, de fapt, de a găsi modalități mai creative și chiar arhaice de a-i întemnița chiar și pe cei mai săraci cetățeni într-o manieră evident neconstituțională și imorală. Atât de mult încât să creeze adevărate închisori pentru guvernul românilor în fața debitorilor săi.

În acele zile, chiar înainte de nașterea legii falimentului și a rețelelor de securitate socială, cetățenii săraci ai Românei și proprietarii de afaceri au fost ruinați și trecuți în captivitate cu ajutorul închisorii invizibile, până la achitarea datoriilor de către guvernul de la București.

Trebuie spus că, doar 60% din populația României mai este astăzi încarcerată în aceste ziduri, și este menținută în această stare de captivitate de către armata SUA, care este folosită de 10% dintre indivizii care dețin 85% din averea planetei. Împunși de nevoile existențiale, restul de 40% dintre români au plecat în speranța găsirii libertății financiare și individuale în celelalte state occidentale.

Ceea ce asistăm în acest moment, la nivel național, este efortul aparent de a amortiza efectele dezechilibrului economic și financiar pentru a salva sistemul (închisoare) prin sacrificiu în masă. Este ca și cum prizonierii ar fi fost nevoiți să renunțe la pauze de lucru și la mese pentru a sprijini aparatul închisorii. În realitate, dinamica care se desfășoară își propune să realizeze încă o represiune pentru a restrânge libertatea și activitatea poporului României, cu ajutorul puterii armate al imensului bloc industrialo-militar occidental, controlat de un grup restrâns de oligarhi financiari.

Întrebarea este, de ce România nu folosește puținele din resurse rămase (dacă mai există, evident) pentru a planifica un plan de evadare, de eliberare în masă?

 

Comentarii pe Facebook