În fiecare an, odată cu venirea sezonului rece, se instalează și anxietatea legată de gripă. Virușii gripali de tip A și B sunt principalii responsabili pentru epidemiile sezoniere care afectează milioane de oameni la nivel global. Deși pentru majoritatea persoanelor gripa înseamnă câteva zile neplăcute de febră și disconfort, pentru anumite categorii de populație poate reprezenta un pericol serios, ducând la complicații severe și chiar deces. Așadar, cât de periculoasă este, de fapt, gripa A și B?
Ce Este Gripa și Care Sunt Tipurile de Virusuri?
Gripa este cauzată de virusuri gripale care infectează nasul, gâtul și plămânii. Există patru tipuri principale de virusuri gripale: A, B, C și D.
- Virusurile Gripale de Tip A: Sunt cele mai frecvente și, de obicei, cele mai grave. Ele provoacă epidemii sezoniere regulate și sunt singurele cunoscute a cauza pandemii (epidemii globale). Virusurile gripale A pot infecta o gamă largă de animale (cum ar fi păsările și porcii), pe lângă oameni. Ele sunt clasificate ulterior în subtipuri bazate pe două proteine de suprafață: hemaglutinina (H) și neuraminidaza (N).
- Virusurile Gripale de Tip B: Provoacă, de asemenea, epidemii sezoniere, dar, în general, nu cauzează pandemii. Aceste virusuri circulă predominant printre oameni.
- Virusurile Gripale de Tip C: Provoacă infecții respiratorii ușoare și nu sunt considerate o amenințare majoră pentru sănătatea publică. Nu cauzează epidemii.
- Virusurile Gripale de Tip D: Afectează în principal bovinele și nu se știe că infectează sau provoacă boli la oameni.
Așadar, discuția despre periculozitatea și diferențele semnificative se concentrează pe tipurile A și B, fiind responsabile pentru povara bolii la nivel uman în fiecare sezon gripal.
Gripa A vs. Gripa B: Diferențe Cheie
Deși simptomele inițiale pot fi foarte similare, există diferențe biologice și epidemiologice importante între virusurile gripale de tip A și B:
Gazdele (Host Range): Aceasta este o diferență majoră. Virusurile gripale A au o gamă largă de gazde naturale, incluzând păsări sălbatice, păsări de curte, porcine, cai, foci și oameni. Această diversitate de gazde permite virusului să circule și să se combine în moduri noi. Virusurile gripale B, pe de altă parte, infectează predominant oamenii. Această limitare a gazdelor are implicații asupra capacității virusului de a evolua rapid.
Capacitatea de Evoluție și Potențialul Epidemic/Pandemic:
- Gripa A: Virusurile de tip A sunt cunoscute pentru capacitatea lor de a suferi atât modificări minore (“deriva antigenică”), cât și modificări majore (“schimbare antigenică majoră”). Deriva antigenică implică acumularea de mici mutații în genele virusului, ducând la tulpini noi în fiecare an – de aceea avem nevoie de un vaccin actualizat anual. Schimbarea antigenică majoră apare atunci când o nouă subtipă a virusului A apare la oameni, fie prin trecerea directă de la o specie animală la om, fie prin recombinarea materialului genetic între virusuri umane și animale (de exemplu, într-o celulă gazdă, cum ar fi o porcină). Această schimbare majoră poate crea un virus complet nou la care populația umană are puțină sau deloc imunitate, ducând la pandemii.
- Gripa B: Virusurile de tip B evoluează aproape exclusiv prin derivă antigenică (mutații minore). Ele nu suferă schimbări antigenice majore. Din acest motiv, virusurile gripale B nu provoacă pandemii, dar sunt o cauză semnificativă a epidemiilor sezoniere. Există două linii genetice principale ale virusurilor gripale B: B/Yamagata și B/Victoria.
Severitatea Bolii (Discutabil și Sezonal): În general, virusurile gripale de tip A sunt asociate cu epidemii sezoniere mai severe și cu majoritatea cazurilor de gripă la nivel global într-un anumit sezon. Potențialul lor pandemic le face, prin definiție, mai periculoase la scară largă. Cu toate acestea, atât gripa A, cât și gripa B pot provoca boli grave, spitalizare și deces. Severitatea depinde nu doar de tipul virusului (A sau B), ci și de subtipul/linia sa specifică circulantă într-un sezon, de starea de sănătate a individului infectat (vârstă, boli cronice, status imunitar) și de răspunsul sistemului imunitar al acestuia.
Nivelul de Periculozitate al Gripei A și B
Este crucial să înțelegem că niciuna dintre gripa A sau B nu trebuie subestimată. Ambele pot fi periculoase, în special pentru anumite grupuri vulnerabile.
Periculozitatea Gripei A:
- Potențial Pandemic: Aceasta este caracteristica definitorie a periculozității gripei A pe scară globală. Apariția unei noi tulpini la care oamenii nu sunt imuni poate duce la o răspândire rapidă în întreaga lume, cu rate mari de morbiditate și mortalitate, cum s-a întâmplat în 1918 (gripa spaniolă, H1N1), 1957 (gripa asiatică, H2N2), 1968 (gripa din Hong Kong, H3N2) și 2009 (gripa porcină, H1N1pdm09).
- Severitatea Epidemică: Chiar și în sezoanele gripale obișnuite, tulpinile de gripă A (cel mai adesea H3N2 sau H1N1) pot fi asociate cu un număr mai mare de cazuri severe, spitalizări și decese, în comparație cu gripa B în același sezon. Acest lucru se întâmplă frecvent, tulpinile A/H3N2 fiind adesea asociate cu sezoane mai severe, în special pentru persoanele în vârstă.
Periculozitatea Gripei B:
- Nu Cauzează Pandemii, dar Provoacă Epidemii Semnificative: Deși nu au potențial pandemic, virusurile gripale B sunt o cauză majoră a epidemiilor sezoniere. Ele circulă alături de virusurile A și pot domina chiar anumite sezoane gripale, sau pot fi mai active spre sfârșitul sezonului.
- Impact Asupra Copiilor și Tinerilor: Unele studii sugerează că virusurile gripale B pot provoca boli deosebit de severe la copii și adolescenți. Deși toate grupele de vârstă pot fi afectate, gripa B poate duce la rate semnificative de spitalizare în aceste populații.
- Complicații Similare Gripei A: Gripa B poate duce la aceleași complicații grave ca și gripa A: pneumonie (virală sau bacteriană), bronșită, infecții ale sinusurilor și urechilor, precum și agravarea bolilor cronice preexistente (astm, insuficiență cardiacă, diabet).
Cine Este Cel Mai Vulnerabil?
Riscul de a dezvolta complicații severe din cauza gripei (atât A, cât și B) este mai mare la:
- Copiii cu vârsta sub 5 ani (în special cei sub 2 ani)
- Adulții în vârstă (65 de ani și peste)
- Femeile însărcinate și cele până la două săptămâni după naștere
- Persoanele cu boli cronice:
- Boli pulmonare cronice (astm, BPOC)
- Boli cardiace (insuficiență cardiacă, boală coronariană)
- Boli neurologice (epilepsie, accident vascular cerebral, paralizie cerebrală, dezvoltare neurologică întârziată)
- Diabet
- Obezitate morbidă
- Persoane cu sistem imunitar slăbit (din cauza bolilor precum HIV, cancer sau tratament cu medicamente imunosupresoare)
- Afecțiuni renale sau hepatice cronice
- Persoane cu tulburări sanguine (anemie falciformă)
Simptomele Gripei: Mai Mult Decât o Răceală Puternică
Simptomele gripei debutează, de obicei, brusc și sunt mai intense decât cele ale unei răceli comune. Acestea includ:
- Febră (adesea înaltă, peste 38°C) sau senzație de febrilitate/frisoane
- Tuse (adesea seacă)
- Durere în gât
- Nas înfundat sau care curge
- Dureri musculare și articulare (mialgii și artralgii)
- Dureri de cap intense
- Oboseală extremă (astenie)
- Uneori, vărsături și diaree, mai ales la copii
În timp ce multe persoane își revin în decurs de una sau două săptămâni fără complicații, severitatea bolii variază considerabil de la o persoană la alta și de la un sezon la altul, în funcție de tulpina virală circulantă și de starea de sănătate a individului.
Diagnostic
Pentru a confirma tipul specific de virus (A sau B), sunt necesare teste de laborator, cum ar fi testele rapide de diagnostic gripal sau testele moleculare (RT-PCR). Aceste teste sunt importante pentru supravegherea epidemiologică și, uneori, pentru deciziile clinice, deși tratamentul antiviral este adesea eficient împotriva ambelor tipuri.
Prevenția Este Crucială
Dat fiind potențialul de severitate și complicații, prevenția joacă un rol vital în lupta împotriva gripei. Cele mai eficiente măsuri includ:
- Vaccinarea Anuală Antigripală: Aceasta este cea mai importantă metodă de prevenție. Vaccinul este reformulat în fiecare an pentru a se potrivi tulpinilor virale estimate a circula în sezonul respectiv. Chiar dacă o persoană vaccinată face gripă (eficacitatea vaccinului nu este 100%), boala are o probabilitate mult mai mare de a fi mult mai ușoară și cu risc redus de complicații severe. Vaccinarea este recomandată, în special, persoanelor din grupurile de risc și celor care intră în contact cu acestea.
- Igiena Riguroasă a Mâinilor: Spălarea frecventă a mâinilor cu apă și săpun timp de cel puțin 20 de secunde sau folosirea unui dezinfectant pe bază de alcool (cu cel puțin 60% alcool) ajută la eliminarea virusului de pe mâini.
- Evitarea Contactului Strâns: Pe cât posibil, evitați contactul strâns cu persoanele bolnave.
- Acoperirea Gurii și Nasului: Folosiți un șervețel de hârtie sau cotul mânecii pentru a acoperi gura și nasul atunci când tușiți sau strănutați. Aruncați șervețelul imediat la coș.
- Evitarea Atingerii Feței: Evitați să vă atingeți ochii, nasul și gura cu mâinile nespălate.
- Izolarea la Domiciliu: Dacă sunteți bolnav, rămâneți acasă pentru a nu răspândi virusul la alții.
Tratamentul Gripei
Pentru majoritatea cazurilor ușoare sau moderate, tratamentul se concentrează pe ameliorarea simptomelor: repaus la pat, hidratare adecvată (apă, ceaiuri, supe) și medicamente fără prescripție medicală pentru reducerea febrei și a durerilor (paracetamol, ibuprofen).
În cazurile severe, la persoanele spitalizate sau la cele din grupurile de risc, medicul poate prescrie medicamente antivirale (cum ar fi Oseltamivir/Tamiflu). Aceste medicamente pot reduce durata și severitatea bolii și pot preveni complicațiile, dar sunt eficiente mai ales dacă sunt administrate în primele 48 de ore de la debutul simptomelor. Este important de reținut că antibioticele nu sunt active împotriva virusurilor și nu sunt utile în tratamentul gripei decât dacă apare o suprainfecție bacteriană secundară.
Când Să Căutați Ajutor Medical de Urgență?
Este esențial să recunoașteți semnele de avertizare ale gripei severe sau ale complicațiilor. Solicitați asistență medicală imediată dacă apar oricare dintre următoarele simptome:
- Dificultăți de respirație sau scurtarea respirației
- Durere sau presiune în piept sau abdomen
- Amețeli bruște
- Confuzie
- Vărsături severe sau persistente
- Simptome gripale care se ameliorează, dar apoi reapar cu febră și tuse mai severe.
La copii, semnele de urgență includ:
- Respiratie rapidă sau dificilă
- Culoare albăstruie a buzelor sau feței
- Lipsa de interacțiune, iritabilitate extremă
- Febra însoțită de erupție cutanată
- Lipsa lacrimilor la plâns, putine scutece ude (semne de deshidratare)
- Simptome gripale care se ameliorează, apoi reapar mai puternic.
Concluzie
În concluzie, atât virusurile gripale de tip A, cât și cele de tip B sunt cauze importante ale gripei sezoniere și pot fi periculoase. Diferența esențială la scară globală este potențialul virusurilor A de a provoca pandemii datorită capacității lor de schimbare majoră și de a infecta o gamă largă de gazde, în timp ce virusurile B provoacă epidemii semnificative, uneori afectând mai sever copiii și tinerii. Pe plan individual, severitatea bolii depinde în mare măsură de tulpina specifică a virusului și de starea de sănătate a persoanei infectate.
Este vital să luăm în serios gripa, indiferent dacă este cauzată de tipul A sau B. Măsurile de prevenție, în special vaccinarea anuală, reprezintă cea mai bună apărare împotriva ambelor tipuri de virusuri circulante. În cazul apariției simptomelor severe sau dacă faceți parte dintr-o grupă de risc, solicitarea promptă a sfatului medical este crucială pentru a preveni complicațiile și a beneficia de tratamentul adecvat. Subestimarea gripei (fie ea A sau B) poate avea consecințe grave.
Alte articole
No Comment! Be the first one.
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.
