Atunci când vă adresați unui jurist oficial din cadrul unei instanțe judecătorești este normal să folosiți cuvinte solemne precum „Onorată instanță”. Vă puteți adresa acestuia numindu-l „Domnule Judecător”. Dar, atunci când aceasta funcție este ocupată de o femeie, ar trebui să vă adresați cu Doamnă Judecător sau Doamnă Judecătoare?
Academia Română este forul care stabilește regulile ortografice, acestea fiind obligatorii și astea începând cu anul 1879. Normele actuale în acest sens sunt enunțate în Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române.
Când este vorba de structuri care cuprind substantive care denumesc nume de funcţii sau de profesii ce sunt asociate femininului doamna – “doamnă judecător” / “doamnă judecătoare”, “doamna director” / ”doamna directoare”, “doamnă preşedintă” / ”doamnă preşedinte”, “doamnă ministră” / ”doamnă ministru”, acestea se folosesc în continuare la forma de masculin în ciuda sesizărilor lingviștilor adresate Academiei Romane pentru a feminiza funcțiile publice, așa cum se cuvine.
Deși sunt funcții accesibile atât bărbaților, cât și femeilor, în limba română se manifestă tendinţa inversă, de folosire a masculinului, în toate cazurile, pentru că pare mai “oficial” şi mai politicos, în timp ce formele feminine ar ţine, mai degrabă, de registrul familiar.
Această regulă se aplică pentru:
- Administrația: doamnă prefect, doamnă subprefect, doamnă ambasador.
- Politică: doamnă președinte, doamnă secretar, doamnă ministru, doamnă primar.
- Educație națională: doamnă profesor, doamnă rector, doamnă inspector, doamnă director.
- Profesii liberale: doamnă doctor, doamnă procuror, doamnă judecător
- Militarii: doamnă comandant, doamnă general, doamnă căpitan, doamnă colonel, doamnă locotenent, doamnă mareșal
Revenind la titlul articolului nostru în ceea ce privește adresarea către o persoană de gen feminin care soluționează pe calea justiției procesele prin pronunțarea unei hotărâri, potrivit Academiei Române, trebuie să vă adresați acesteia folosind forma „Doamnă Judecător”.
Cu toate acestea, anumiți lingviști spun despre multe din formele feminine care au apărut mai târziu că ar fi admise, printre care; “doamnă judecătoare”, ”doamnă directoare”, “doamnă preşedintă”, “doamnă ministră”, doamna ingineră”, “doamna profesoară”, deși aceste forme nu sunt versiuni validate de Academia Română.
No Comment! Be the first one.
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.